Foarte recent, la Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului a apărut o remarcabilă culegere de studii intitulată Rânduieli ale vieţii monahale în ctitoriile Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, unul dintre acestea, semnat de Prea Sfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, fiind consacrat tipului de mânăstiri – foarte puţine în lume – căruia îi aparţine şi Mânăstirea Frăsinei.
„Mânăstirile avaton – arată autorul – sunt acele mânăstiri de monahi (călugări) în care nu au acces femeile. Astfel de mânăstiri au existat şi există în ţările ortodoxe, şi anume: Mânăstirea Sfântul Sava, din Palestina, Mânăstirile Sfântul Visarion – Dosikon şi Paraclitu, din Grecia. De asemenea, mânăstirile din Meteora au fost mânăstiri «avaton» până în anul 1948, când a fost anulată această rânduială... Cel mai cunoscut loc unde legea avatonului s-a păstrat foarte bine este Sfântul Munte Athos din Grecia. La noi, în Ţara Românească, Sfântul Calinic a construit, după modelul Sfântului Munte Athos, pe care l-a vizitat între anii 1816-1817, o mânăstire avaton, Mânăstirea Frăsinei.”
Aşadar, în întreaga lume ortodoxă nu există decât foarte puţine mânăstiri avaton, Mânăstirea Frăsinei fiind parte dintre ele. Prea Sfinţitul Nicodim enumeră şi interdicţiile stabilite de Sfântul Calinic: „...interdicţia femeilor de a intra în mânăstire sau de a călca pe pământul mânăstirii, interdicţia de a se consuma carne la trapeza mânăstirii, rânduiala slujbelor de noapte şi altele”.
Binecuvântarea de care ar putea avea parte femeile dacă respectă rânduielile ctitorului
Autorul studiului confirmă existenţa unui blestem al Sfântului Calinic, corelat însă şi cu o binecuvântare pentru partea femeiască dacă va respecta rânduielile ctitorului: „Interdicţia de a intra femei în ctitoria acestui sfânt – scrie PS Nicodim – era un lucru în premieră, nemaiîntâlnit la noi. Rânduiala aceasta, cunoscută în Grecia ca o lege avaton, a devenit o lege-blestem. S-a impus în conştiinţa locuitorilor din părţile Vâlcii ca un blestem al Sfântului Calinic. Pe o piatră, sculptată la 17 ianuarie 1867 şi aşezată la hotar, este menţionat blestemul care interzice femeilor a se îndrepta spre sfânta mânăstire. Conţinutul însemnării este următorul: «Acest sfânt lăcaş s-a zidit spre a fi chinovie de sfinţi monahi (...) s-a oprit ca de la acest loc să nu mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem (...) cele ce vor păzi această hotărâre să ia blagoslovenia Domnului».
Adăugăm că nu din misoginism oprise marele ascet care a fost Sf. Calinic de la Cernica intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei, ci din dorinţa de a forma o categorie de monahi – sihaştri – cu totul aparte, care puteau fi tulburaţi sau chiar ispitiţi de vederea unor femei. Statutul de chinovie avaton al Sfintei Mânăstiri Frăsinei, care va împlini în curând 150 de ani, a fost respectat întocmai chiar şi de fostul regim comunist., a declarat Dan Ciachir, în exclusivitate, pentru DC News.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
