Revoltă la Bruxelles după finalizarea negocierilor pe bugetul Uniunii Europene pentru 2027. Europarlamentarul Rareș Bogdan o acuză pe Ursula von der Leyen că tratează România ca pe o țară de rangul doi.
Fermierii români primesc din nou o palmă grea. Deși Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu privind alocările financiare pentru 2027, promisiunea istorică potrivit căreia un hectar muncit în Bărăgan sau Moldova va aduce aceiași bani ca un hectar lucrat în Franța sau Germania a fost din nou ștearsă de pe agendă. Eurodeputatul Rareș Bogdan acuză conducerea Comisiei Europene de cinism și ruptură realitatea economică din teritoriu.
„EXCLUSIV - Ursula și-a bătut joc din nou de fermierii români și toți est-europenii. Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Consiliul și Parlamentul (asta rămâne de văzut la vot) privind bugetul pe 2027. Dar promisiunea că fermierul român va ajunge să primească aceeași subvenție pe hectar ca fermierul francez sau german a fost din nou îngropată. Decalajul istoric rămâne bătut în cuie, iar agricultorii noștri sunt condamnați să rămână europeni de rangul doi. Deci nimic nou! În următorul buget multianual, această nedreptate trebuie corectată obligatoriu: plata pe hectar pentru România trebuie adusă la nivelul din Vest!
Iată cifrele din spatele acordului: Bugetul pe 2027 a fost stabilit la 199,7 miliarde de euro. Banii pentru agricultură au fost ascunși intenționat într-un sertar comun numit Resurse Naturale și Mediu, în care s-au pus 57,1 miliarde de euro. Din care, pentru subvențiile directe pe suprafață și animale au rămas doar 40,4 miliarde de euro. Restul se duc pe proiecte de mediu și climă, nu în producția efectivă de hrană”, scrie Rareș Bogdan pe pagina de Facebook.
Scăderea sumelor alocate este dramatică dacă ne raportăm la perioadele trecute.
„Ce înseamnă aceste 40,4 miliarde de euro în realitate? În perioada 2014-2020, fermierii europeni primeau anual între 41 și 44. Acum primesc cu câteva miliarde mai puțin chiar și ca sumă brută pe hârtie! Pe ce lume trăiește Ursula? E ruptă de realitate! În ultimii ani, prețurile la motorină, îngrășăminte și semințe au crescut cu peste 30 la sută. Fără niciun ban în plus în anvelopa pentru agricultură este imposibil să crești plățile pe hectar pentru România fără să le tai fermierilor din Vest. Iar asta Bruxelles-ul nu va face, normal! De aceea, bătălia noastră majoră se mută pe noul cadru financiar multianual, unde refacerea anvelopei și egalizarea plății la hectar trebuie să fie linie roșie. De netrecut”, potrivit lui Rareș Bogdan.
Banii de spitale, școli și drumuri, confiscați din pix pentru „tranziția verde”
A doua mare lovitură atinge primăriile din România și proiectele de infrastructură de bază. Deși o coaliție de 17 state membre, printre care și România, a solicitat expres protejarea Politicii de Coeziune, Comisia Europeană a recurs la o manevră mascată prin care obligă administrațiile locale să renunțe la nevoi în favoarea noilor directive ideologice.
„A doua mare păcăleală lovește direct primăriile și investițiile locale. Grupul celor 17 state din care face parte și România a cerut ferm să nu se comaseze Politica de Coeziune cu agricultura și dezvoltarea. E drept, în viitorul CFM. Ei bine, șefa Comisiei Europene a făcut un mic artificiu în avanpremieră. Aparent, nu a comasat pe hârtie, dar a schimbat destinația. Din cele 75,7 miliarde alocate capitolului, Coeziunea clasică a rămas la doar 58,4 miliarde de euro. Mai grav este că, prin regulamente obligatorii, Comisia ne forțează să cheltuim cote uriașe din acești bani pe tranziția verde, tehnologii strategice, apărare și locuințe”, scrie Rareș Bogdan.
Europarlamentarul spune că efectul acestor decizii este blocarea dezvoltării comunităților românești, care au încă nevoie de infrastructură.
„În loc ca fondurile să meargă integral pe drumurile, rețelele de apă, școlile și spitalele care să reducă decalajul istoric dintre România și Occident, Coeziunea a fost transformată în pușculiță de rezervă pentru prioritățile dictate de la Bruxelles. Peste toate acestea se adaugă aceeași inflație galopantă, care a tăiat dramatic puterea reală de cumpărare a fiecărui euro alocat dezvoltării. România este trasă pe sfoară prin artificii contabile și semantice, ceea ce nu trebuie acceptat. În noul CFM, bătălia va fi pentru subvenție corectă la hectar pentru fermieri (200 de euro plată de bază) și fonduri de coeziune neatinse pentru dezvoltarea satelor și orașelor noastre”, conchide Rareș Bogdan.