Relațiile dintre SUA și China dau un nou semnal de apropiere, odată cu revenirea "diplomației panda".
Anunţul preşedintelui chinez Xi Jinping că doi urşi panda vor ajunge în curând la grădina zoologică din Atlanta a relansat săptămâna aceasta aşa-numita "diplomaţie panda" cu Statele Unite, un instrument de putere subtilă pe care Beijingul l-a folosit de decenii ca termometru al relaţiilor bilaterale, relatează vineri EFE.
Ping Ping şi Fu Shuang, cele două exemplare de urşi panda pe care China îi va trimite în zilele următoare la Atlanta, se încadrează într-o tradiţie începută în relaţia cu SUA în 1972, când Beijingul a oferit Washingtonului doi urşi panda, Ling Ling şi Hsing Hsing, după vizita istorică în China a preşedintelui Richard Nixon.
Preşedintele Xi Jinping a anunţat sosirea lor în timpul ceremoniei de bun venit organizată de preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, unde a descris acordul ca "o veste bună" şi a prezentat urşii panda drept "emisari ai prieteniei dintre chinezi şi americani".
Programele de împrumut ale urşilor panda în SUA păreau să se diminueze odată cu deteriorarea relaţiilor bilaterale
Potrivit agenţiei de stat Xinhua, Asociaţia Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice a semnat recent cu grădina zoologică din Atlanta un acord de cooperare internaţională privind protecţia ursului panda gigant în baza căruia masculul Ping Ping şi femela Fu Shuang vor începe o şedere de zece ani în SUA.
Agenţia oficială a precizat că partea americană a pregătit îmbunătăţiri în facilităţi pentru a găzdui animalele şi că experţi chinezi au oferit îndrumări tehnice privind cuştile, hrănirea, îngrijirea şi standardele sanitare.
Atlanta a fost timp de ani de zile unul din principalele centre de cooperare între cele două ţări referitor la creşterea urşilor panda, dar în 2024 a returnat Chinei cele patru exemplare după 25 de ani de colaborare, într-un moment în care programele de împrumut ale urşilor panda în SUA păreau să se diminueze odată cu deteriorarea relaţiilor bilaterale. Reluare diplomației Panda poate fi un semnal puternic de îmbunătățire a relațiilor americano-chineze.
Decizia actuală prelungeşte dezgheţul început în 2024, când un cuplu de panda a fost trimis la grădina zoologică din San Diego ca parte a unui nou acord de cooperare pe zece ani.
La acel moment, Beijingul a amintit că preşedintele Xi Jinping făcuse referire cu câteva luni înainte la dorinţa californienilor de a primi exemplare noi şi prezenta aceste animale ca "emisari ai prieteniei" între cele două popoare.
Diplomație veche de sute de ani
Aşa-numita "diplomaţie panda", veche de sute de ani şi reluată de Republica Populară Chineză la sfârşitul anilor 1950, a încetat să se mai bazeze pe cadouri directe începând cu 1984, când Beijingul a implementat formule de împrumut şi cooperare ştiinţifică pe termen lung.
Conform acordurile încheiate în prezent, China păstrează proprietatea asupra animalelor şi stabileşte că puii născuţi în străinătate trebuie să se întoarcă în ţara asiatică când ating maturitatea sexuală, în timp ce adulţii se întorc la bătrâneţe.
Potrivit Xinhua, cooperarea cu SUA a permis creşterea a 17 pui de urs panda în grădini zoologice americane şi dezvoltarea de cercetări despre comportament, nutriţie, genetică, reproducere şi boli, pe lângă consolidarea dimensiunii simbolice a unor animale pe care China le consideră un "tezaur naţional", conform Agerpres.
Cum și-a monopolizat China animalul național - "Diplomația Panda"
Timp de decenii, China și-a folosit mascotele adorabile, care sunt originare din câteva lanțuri muntoase din sudul Chinei, ca parte a strategiei sale unice de "diplomație panda". În 1972, a dăruit doi panda Grădinii Zoologice Naționale din Washington, D.C., pe fondul încălzirii relațiilor dintre cele două țări.
"Este un fruct la îndemână care poate fi folosit pentru a genera bunăvoință între China și oamenii din alte țări", a declarat Benjamin Ho, profesor asistent la programul China de la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore. Un urs panda adăpostit în grădini zoologice străine a rămas simbolul important al cooperării dintre China și țările din întreaga lume. Programul mondial de reproducere a urșilor panda este, de asemenea, comercializat ca o oportunitate comună de cercetare pentru a extinde eforturile de conservare a acestei specii.
Dar în anii 1980, confruntată cu scăderea numărului de urși panda, China a decis să înceteze să mai ofere panda și să înceapă să-i împrumute.
Ca parte a unui program de reproducere în captivitate pentru a crește numărul speciilor vulnerabile, China împrumută urși panda uriași grădinilor zoologice din întreaga lume pe o perioadă limitată de timp, la un preț de până la 1 milion de dolari pe an.
Grădinile zoologice cheltuiesc, de asemenea, sute de mii de dolari pentru a avea grijă de urși, iar unii chiar se îndatorează serios pentru a-i adăposti.
Dar panda născuți în afara Chinei? Cu rare excepții, aparțin și ei Chinei.
Din 1985, China a cerut ca puii de panda împrumutați să fie returnați țării. Grădinile zoologice sunt, de asemenea, obligate să plătească o "taxă pentru copii" de cel puțin 200.000 de dolari pentru fiecare pui, conform Time.