Rusia a reluat marți dimineață atacurile asupra Kievului, la scurt timp după expirarea unei suspendări de trei zile a loviturilor asupra capitalei ucrainene. În paralel, șeful GUR, Oleg Ivașcenko, avertizează că Moscova ar putea avea resurse suficiente pentru a continua războiul până în 2028 și ia în calcul mobilizarea suplimentară a aproximativ 600.000 de oameni în următorii doi ani.
UPDATE: Cel puțin doi morți în urma atacurilor rusești
Cel puţin două persoane au murit marţi dimineaţă, iar alte opt au fost rănite într-un nou atac rusesc cu rachete şi drone asupra Kievului, potrivit primăriei capitalei ucrainene, transmite EFE. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko, bombardamentul a provocat pagube unor clădiri rezidenţiale şi altor infrastructuri civile din mai multe cartiere ale oraşului.
-Știre inițială-
Explozii puternice au fost auzite marţi dimineaţă devreme la Kiev, au constatat jurnalişti ai AFP, în condiţiile în care o suspendare de trei zile a atacurilor ruseşti asupra capitalei ucrainene a expirat în timpul nopţii.
Administraţia militară a capitalei a raportat un atac cu rachete şi a invitat locuitorii să meargă în adăposturi, subliniind că „apărarea aeriană este activată”.
Potrivit autorităţilor, au fost lovite clădiri chiar în Kiev, precum şi în districtele Borîspil şi Fastiv din suburbii.
Un jurnalist al AFP a văzut dâre de fum, precum flăcările unui incendiu.
Acest atac rusesc este primul care vizează Kievul în ultimele trei nopţi, după expirarea unui armistiţiu reciproc anunţat de Moscova şi Kiev pe durata vizitei emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner în cele două oraşe.
Agenţia de stat rusă Tass a confirmat, de asemenea, că „moratoriul de trei zile asupra atacurilor împotriva Kievului, instituit cu ocazia vizitei negociatorilor americani în Ucraina, s-a încheiat”.
Mai multe bloguri ucrainene specializate consideraseră probabil un atac rusesc masiv cu rachete de diferite tipuri asupra Kievului la expirarea armistiţiului, raportând în special repoziţionarea unor bombardiere în acest scop de către armata rusă.
Emisarii lui Trump, concluzii după vizitele de la Kiev și Moscova
Steve Witkoff a estimat, luni, că turneul său a permis „progrese substanţiale” în vederea organizării de discuţii tripartite pentru a pune capăt conflictului declanşat de invazia rusă în februarie 2022.
„Preşedintele Trump lucrează din greu pentru a opri măcelul şi a acţiona în sensul unei păci durabile”, a dat el asigurări pe X.
Steve Witkoff şi Jared Kushner s-au întâlnit sâmbătă la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi s-au deplasat duminică, pentru prima dată, la Kiev, unde au discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Reprezentanţi europeni - francezi, britanici şi germani - au participat duminică la aceste runde de negocieri de la Kiev.
Kremlinul a anunţat luni că „nu exclude” o reluare a tratativelor tripartite, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, afirmând totodată că este „încă prea devreme pentru a vorbi despre locul şi datele exacte”.
La rândul său, preşedintele ucrainean a afirmat că pregăteşte continuarea negocierilor: „Ne coordonăm următorii paşi. Pregătim următoarele întâlniri şi comunicări. Propunerile Ucrainei sunt constructive şi vor fi întotdeauna”, a declarat Volodimir Zelenski pe Facebook.
Un înalt oficial al preşedinţiei ucrainene a declarat pentru AFP că emisarii preşedintelui american Donald Trump au prezentat noi propuneri, „mai eficiente” pentru a pune capăt războiului, fără a oferi alte detalii.
În timpul negocierilor anterioare, Moscova şi Kievul au rămas în linii mari pe poziţiile lor, discuţiile blocându-se în special în jurul chestiunii teritoriilor din estul Ucrainei a căror anexare este revendicată de Rusia.
Cu ocazia acestor noi tratative, Vladimir Putin a decretat o încetare a atacurilor asupra Kievului timp de trei zile, de sâmbătă până luni inclusiv. Volodimir Zelenski a anunţat, la rândul său, o oprire a atacurilor care vizau Moscova în aceeaşi perioadă, potrivit Agerpres.
Oleg Ivașcenko, șeful informațiilor militare ucrainene: Rusia are suficiente resurse pentru a continua războiul
Rusia ar putea avea suficiente resurse pentru a continua războiul și în 2027 și 2028, iar comandamentul rus ia în calcul mobilizarea suplimentară a aproximativ 600.000 de persoane în următorii doi ani, a declarat șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), Oleg Ivașcenko, într-un interviu acordat Ukrinform.
Potrivit acestuia, Rusia intenționează să mobilizeze aproximativ 300.000 de persoane în 2026 și alte 300.000 în 2027. GUR estimează că procesul ar putea fi intensificat după alegerile pentru Duma de Stat și s-ar putea desfășura inclusiv fără un anunț public oficial, în special în regiunile îndepărtate ale Rusiei.
„Noi nu pornim de la declarațiile sale, ci de la informațiile pe care le are serviciul de informații”, a spus Ivașcenko, referindu-se la declarațiile președintelui rus Vladimir Putin, care a negat recent că Moscova pregătește o nouă mobilizare.
Fără mobilizare suplimentară, Rusia ar putea în principal să compenseze pierderile și să mențină efectivele de pe frontul ucrainean. Pentru atingerea unor obiective militare suplimentare, inclusiv ocuparea completă a regiunilor Donețk și Luhansk, Moscova ar avea însă nevoie de personal suplimentar, potrivit evaluării GUR.
Rusia are încă resurse pentru război
În același timp, economia rusă este într-o situație mai slabă decât la începutul invaziei pe scară largă, principalele probleme fiind lipsa forței de muncă, creșterea deficitului bugetului federal și deteriorarea situației din sistemul bancar.
Cu toate acestea, Ivașcenko avertizează că presiunea economică nu este încă suficientă pentru a determina Rusia să renunțe la război.
„Nu excludem că resursele pentru ducerea războiului împotriva Ucrainei îi vor ajunge și pentru 2027, și pentru 2028”, a declarat șeful GUR.
Potrivit acestuia, Rusia încearcă să compenseze deficitul de personal inclusiv prin recrutarea cetățenilor străini. În prezent, militari din peste 40 de țări ar fi utilizați de forțele ruse, în special în unitățile de asalt.
GUR estimează că pierderile zilnice ale armatei ruse se situează, în medie, între 1.200 și 1.400 de persoane, ajungând uneori la 1.500 de militari uciși sau răniți grav.
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii ruse
Ivașcenko a mai vorbit și despre loviturile ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice ruse, care afectează tot mai mult capacitatea Moscovei de a susține războiul.
Potrivit acestuia, Ucraina este capabilă în prezent să lovească ținte aflate la peste 2.000 de kilometri de teritoriul său și vizează inclusiv infrastructura energetică, centre logistice și obiective ale complexului militar-industrial rus.
Șeful GUR afirmă că aceste atacuri contribuie la creșterea costurilor pentru Rusia, întrucât aceasta trebuie să oprească producția, să repare obiectivele lovite, să-și modifice rutele logistice și să redistribuie sistemele de apărare antiaeriană.
Ivașcenko a afirmat că deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la aproximativ 82 de miliarde de dolari.
Moscova își diversifică arsenalul de drone
Pentru sezonul de toamnă și iarnă, GUR se așteaptă la continuarea atacurilor masive rusești asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii energetice.
Rusia combină rachetele balistice și de croazieră cu drone și noi tipuri de muniții rătăcitoare. Potrivit lui Ivașcenko, unele dintre aceste arme pot atinge viteze de până la 700 km/h și folosesc sisteme de inteligență artificială și vedere computerizată.
El a avertizat că Rusia încearcă să creeze atacuri tot mai complexe, în care mai multe tipuri de arme sunt utilizate simultan pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană.
„Adversarul se adaptează. Iar sarcina noastră este să ne adaptăm mai repede”, a spus șeful GUR.
Una dintre principalele probleme pentru Ucraina rămâne necesitatea unui număr suficient de interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot, necesare în special pentru combaterea rachetelor balistice.
GUR avertizează asupra presiunii Rusiei asupra NATO
Serviciul de informații militar ucrainean estimează, de asemenea, că Rusia ar putea intensifica presiunea asupra țărilor de pe flancul estic al NATO.
Potrivit lui Ivașcenko, Moscova urmărește să testeze reacția Alianței și să determine statele europene să reducă sprijinul acordat Ucrainei.
GUR indică drept instrumente ale acestei strategii provocările militare, atacurile cibernetice, sabotajele asupra infrastructurii critice, campaniile de dezinformare și operațiunile sub „steag fals”.
„Prognozăm intensificarea presiunii militare exercitate de Kremlin asupra țărilor de pe flancul estic al NATO”, a declarat Ivașcenko.
În schimb, GUR consideră în prezent că amenințarea militară directă dinspre Belarus este scăzută și nu vede semne că Minsk se pregătește să intre direct în războiul împotriva Ucrainei.