Uniunea Europeană se pregătește să introducă limite mai stricte privind expunerea la cobalt, iar industria europeană de profil avertizează că noile norme ar putea avea efecte severe. Reprezentanții companiilor miniere și ai rafinăriilor susțin, potrivit Financial Times, că regulile propuse riscă să afecteze semnificativ producția din regiune și să accentueze dependența de materiile prime venite din China.
Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, producători importanți atrag atenția că nivelul maxim de cobalt care poate fi inhalat, stabilit în proiect la valori mai stricte decât în SUA sau China, ar transmite investitorilor un mesaj negativ și ar pune presiune pe un sector deja vulnerabil. Ei subliniază că astfel de restricții îngreunează formarea unui lanț de aprovizionare european pentru un material-cheie folosit în domenii precum bateriile pentru vehicule electrice sau tehnologiile de apărare.
Companiile avertizează că măsurile propuse „ar duce doar la o dependență mai mare de SUA și China pentru materialele strategice pentru apărare și vitale pentru tranzițiile verde, circulară și digitală”.
Scrisoarea vine chiar în perioada în care comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, urmează să prezinte un plan prin care UE vrea să accelereze accesul la minerale critice, cobalt, litiu și pământuri rare. Este o zonă în care blocul comunitar a pierdut teren în fața marilor puteri, iar cererea se află pe un trend ascendent.
Necesarul de cobalt ar putea fi de cinci ori mai mare în 2030
Estimările Comisiei indică faptul că necesarul de cobalt ar putea fi de cinci ori mai mare în 2030.
Industria avertizează însă că propunerea legislativă lansată vara trecută, și care încă trebuie aprobată de statele membre și de Parlamentul European, ar avea și consecințe sociale: pierderi de locuri de muncă în întregul sector.
Comisia consideră că limita de 0,01 mg/m³ pentru particulele de cobalt inhalabile pe gură și nas ar reduce semnificativ riscurile pentru sănătate, vizând prevenirea bolilor pulmonare, dar și a unor afecțiuni renale și hepatice. Operatorii industriali propun, în schimb, plafonul de 0,02 mg/m³, pe care îl consideră mai realist.
Industria spune că restricțiile sunt excesive și pot determina relocarea unor activități către țări unde regulile sunt mult mai permisive. De pildă, pragul din China este de 0,05 mg/m³, iar în Marea Britanie ajunge la 0,1 mg/m³.
Executivul european amintește că inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de a proteja lucrătorii împotriva substanțelor chimice periculoase. În următoarele patru decenii, Comisia estimează că noile norme ar putea preveni aproximativ 1.700 de cazuri de cancer pulmonar și până la 19.000 de alte afecțiuni asociate expunerii la cobalt.
Cobaltul se află printre materialele strategice pe care marile puteri mondiale le consideră esențiale. UE are pe listă 34 de materii prime critice, iar 17 dintre acestea sunt clasificate drept „materii prime strategice”, între care se regăsesc cobaltul, cuprul, tungstenul, litiul și nichelul. Este un set diferit de cel al metalelor rare — o categorie de 17 elemente chimice precum ceriu, europiu, erbiu sau ytriu, care fac parte și ele din lista europeană a materiilor critice. România dispune atât de resurse metalifere, cât și nemetalifere din această categorie.
Revizuirea Directivei
În cadrul celei de-a șasea revizuiri a Directivei privind substanțele cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere (CMRD), Comisia propune introducerea unor limite de expunere pentru cobalt și compușii săi anorganici, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și 1,4-dioxan. Totodată, fumurile de sudură intră pentru prima dată sub incidența regulilor din CMRD.
Pachetul ar putea aduce economii semnificative, până la 1,16 miliarde de euro în costuri medicale, și ar putea contribui la îmbunătățirea calității vieții pentru angajați și familiile acestora.
Pentru cobalt și compușii anorganici folosiți în baterii, magneți sau materiale dure, Comisia recomandă o limită de 0,01 mg/m³ pentru particulele inhalabile pe gură și nas și de 0,0025 mg/m³ pentru particulele ultrafine care ajung în profunzimea plămânilor. Sunt prevăzute și valori tranzitorii, 0,02 mg/m³ și 0,0042 mg/m³, valabile în primii șase ani pentru adaptarea industriei.
În cazul HAP, întâlnite în metalurgie și în fumurile rezultate din sudură, limita este stabilită la 0,00007 mg/m³, cu o variantă temporară, dublă, aplicată timp de șase ani.
Pentru 1,4-dioxan, un solvent utilizat în producția chimică și textilă sau în detergenți, se propune un plafon general de 7,3 mg/m³ și o limită scurtă de expunere de 73 mg/m³, alături de un posibil prag biologic.
Revizuirea Directivei are la bază cele mai recente evaluări științifice și include recomandări formulate de Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă, organism format din reprezentanți ai sindicatelor, angajatorilor și guvernelor, conform Financial Times.
CITEȘTE ȘI: Beijingul anunță o descoperire uriașă. A găsit cel mai mare depozit de aur din ultimii 70 de ani