Opoziția conservatoare din Polonia a depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului Donald Tusk, acuzându-l de provocarea unei crize constituționale. Aceasta nu a trecut în Parlament.
Parlamentul Poloniei (Sejm) a respins marţi moţiunea de cenzură împotriva guvernului prim-ministrului Donald Tusk, care a obţinut 200 de voturi în favoarea moţiunii, mai multe decât era de aşteptat, faţă de 242 împotrivă, relatează miercuri EFE.
În timpul dezbaterii aprinse dinaintea votului, premierul Donald Tusk a catalogat iniţiativa opoziţiei drept "grotescă" şi "destul de jalnică" şi s-a adresat fostului prim-ministru Mateusz Morawiecki, care a prezentat moţiunea în numele grupului său "Dezvoltare Plus", întrebându-l direct "de ce" a iniţiat-o. Potrivit lui Morawiecki, "Polonia se confruntă cu cea mai gravă criză constituţională din ultimii ani", situaţie care, în opinia sa, poate fi remediată numai "prin înlăturarea de la putere a celor responsabili pentru acest haos, apoi tragerea lor răspundere şi pedepsirea lor conform legii".
La votul de marţi au participat 442 dintre cei 460 de deputaţi. Era nevoie de 231 de voturi pentru a aproba moţiunea, prima depusă împotriva actualului guvern liberal al premierului Tusk.
Propunerea dezbătută era de tipul aşa-numit "constructiv", ceea ce implica retragerea încrederii acordate premierului Tusk, forţându-l să părăsească guvernul, şi alegerea simultană a unui nou prim-ministru, în acest caz conservatorul Marek Jurek, fost preşedinte al Parlamentului.
Moţiunea a fost iniţiată oficial de grupul parlamentar Dezvoltare Plus (Rozwoj Plus), condus de fostul prim-ministru conservator Mateusz Morawiecki, şi a avut susţinerea ultraconservatorilor din Lege şi Justiţie (PiS), a ultranaţionaliştilor din Confederaţie şi a unui grup mic de deputaţi independenţi şi din formaţiuni minoritare.
Susţinătorii măsurii au justificat-o din cauza "celei mai grave crize constituţionale din ultimii ani", provocată de disputa privind controlul asupra şi legitimitatea Curţii Constituţionale, şi au acuzat guvernul că provoacă haos instituţional, criză economică şi încălcarea statului de drept.
La rândul său, preşedintele Karol Nawrocki, aliniat cu opoziţia conservatoare şi care poartă o dispută deschisă cu Tusk, a declarat că abia după rezultatul votului va accepta să ratifice restructurarea executivului pe care şeful guvernului a anunţat-o în urmă cu mai multe săptămâni.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui polonez, Rafal Leskiewicz, a confirmat că Nawrocki va autoriza şi va pune în aplicare vineri schimbările ministeriale pe care Tusk le-a decis, dar care nu pot intra în vigoare până când şeful statului nu le aprobă, potrivit Agerpres.
Tribunalul Constituțional și lupta lui Nawrocki cu Tusk
Această criză a Tribunalului Constituţional datează încă din anul 2015, de la sfârşitul precedentei guvernări a lui Tusk. Acesta a încercat atunci să impună acolo anumiţi judecători, respinşi apoi de partidul conservator-naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) după ce a preluat puterea, partid care a impus proprii judecători în Tribunalul Constituţional, plus o serie de reforme judiciare care au condus la conflicte cu Comisia Europeană.
Între timp, după ce partidul PiS a pierdut alegerile în 2023, actuala majoritate parlamentară din jurul premierului Tusk a ales opt noi judecători în Tribunalul Constituţional, dar preşedintele Nawrocki a refuzat să primească jurământul în cazul a cinci dintre ei.
Criza a escaladat brusc pe 30 octombrie, când poliţia a izolat sediul Tribunalului Constituţional pentru ca preşedintele şi vicepreşedintele acestei instituţii, Bogdan Swieczkowski şi Bartolmiej Sochanski, să nu mai poată intra în clădire, iar judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska (unul dintre judecătorii a căror numire nu a fost acceptată de Nawrocki) s-a proclamat preşedintă interimară a tribunalului şi a anunţat că-i suspendă pe preşedintele şi pe vicepreşedintele instanţei, acţiune descrisă de guvernul liberal drept una de restabilire a statului de drept, în timp ce opoziţia conservatoare a numit-o lovitură de stat.
Desfăşurarea forţelor de ordine a fost sincronizată cu plecarea preşedintelui Nawrocki într-o vizită în Senegal. „Într-un moment ca acesta, preşedintele trebuie să se afle în Polonia. Îmi întrerup zborul spre Senegal. Mă întorc”, a scris Karol Nawrocki pe X.
Acesta a întors avionul din drum, iar imediat după sosirea la Varşovia a venit la sediul Tribunalului Constituţional, unde a fost întâmpinat de protestatari simpatizanţi ai partidului PiS şi a forţat intrarea în clădire. De atunci, manifestanţi de dreapta şi extremă-dreapta protestează permanent într-o tabără pe care au montat-o în faţa clădirii tribunalului, supravegheată în continuare de un important dispozitiv al poliţiei, potrivit Agerpres.
Potrivit lui Tusk, Parlamentul a ales noi judecători, însă președintele Karol Nawrocki a refuzat să le primească jurământul, iar astfel conducerea Tribunalului nu le-a permis să își exercite atribuțiile.
Tusk a explicat că, în opinia sa, ceea ce se întâmplă în prezent nu reprezintă o încercare de preluare ilegală a instituției, ci demersul unor judecători aleși de Parlament de a-și ocupa funcțiile.
„Să ne imaginăm o situație în care un hoț smulge geanta unei bătrâne și fuge. Când este prins și cineva încearcă să recupereze geanta, hoțul începe să strige că este victima violenței. Iar așa-numiții simetriști propun ca hoțul și victima să împartă conținutul genții”, a afirmat premierul.
Tusk a făcut referire la raportul de putere dintre politicieni și magistrați și a afirmat că funcția de președinte nu oferă nimănui dreptul de a exercita presiuni asupra unei instanțe.