Lacul Brenets, situat la graniţa franco-elveţiană, a secat aproape complet.
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la graniţa franco-elveţiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetaţie, iar localnicii au scris recent în albie mesajele "AJUTOR" şi "SOS" cu litere gigantice, transmite AFP, citată de Agerpres.
Yvan Durig, proprietarul şi căpitanul companiei de navigaţie Lacul Brenets, măsoară zilnic nivelul apei din bazinul rămas în partea de nord a lacului.
"În mod normal, avem 25 până la 30 de metri aici şi am observat că acest volum a scăzut. Sunt 9 metri de apă, deci cu două treimi mai puţin. Peştii sunt cu adevărat la capacitate maximă în această zonă", a explicat el pentru AFP.
Lacul Brenets FOTO Agerpres
Un nivel atât de scăzut este îngrijorător
Lacul Brenets (denumire elveţiană) sau Lacul Chaillexon (denumire franceză) este un rezervor natural alimentat de râul Doubs, la graniţa dintre departamentul francez cu acelaşi nume şi cantonul elveţian Neuchâtel.
Lacul se varsă într-o depresiune în formă de pâlnie care alimentează de obicei o cascadă de 27 de metri numită "Saut du Doubs", care este în prezent secată. Pe platoul Haut-Doubs, la marginea Munţilor Jura, natura carstică a solului, cu numeroasele sale falii şi cavităţi, permite apei să se infiltreze uşor în subteran şi să dispară de la suprafaţă.
Prin urmare, localnicii sunt obişnuiţi cu perioadele de apă scăzută, dar un nivel atât de scăzut este îngrijorător, iar recordul negativ din 1906 nu este departe. Pe cea mai mare parte a lacului Brenets, apa a secat, lăsând în urmă doar vegetaţia prin care curge un pârâu subţire.
Lacul Brenets / FOTO: Agerpres
"De la ultima secetă din 2018, a fost un dezastru"
Un grup de lucru a fost creat de autorităţile franceze şi elveţiene în 2022, special pentru a explora modalităţi de limitare a infiltrării debitului de apă în fisuri, dar de atunci nu s-a mai făcut nimic.
"Lacul a secat destul de devreme în sezonul acesta, aşa că din 20 iulie a trebuit să oprim navigaţia (...) Imaginaţi-vă: în mijlocul sezonului şi trebuie să ne oprim aşa. Este insuportabil pentru o companie ca a noastră", a mărturisit Durig, în timp ce cele 20 de ambarcaţiuni de croazieră ale sale rămân blocate în albia secată a râului.
"În copilărie, ne petreceam toate verile înotând pe plajă (...) distrându-ne lângă apă, scufundându-ne, sărind şi uneori chiar pescuind", a explicat David Favre, un rezident în vârstă de 76 de ani din Les Brenets şi istoric amator.
Dar "de la ultima secetă din 2018, a fost un dezastru. Din păcate, la fiecare doi ani sau în curând în fiecare an, lacul se goleşte", adaugă el, spunând că se simte "total abandonat" de autorităţi.
Debitul Dunării, scădere dramatică
Nici în România situația nu stă mai bine. Luna trecută, în cadrul Conferinței "Schimbările climatice și impactul în economie", organizată de DC Media Group, Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), avertiza că țara noastră trebuie să se pregătească pentru secete tot mai severe și mai intense.
În vara anului 2026, România s-a confruntat cu o criză energetică majoră, declanșată de o secetă severă. Scăderea dramatică a debitului Dunării până la minime istorice a forțat oprirea centralei nucleare de la Cernavodă. Nepregătită pentru acest deficit masiv, țara noastră a fost obligată să recurgă la importuri masive la prețuri mult mai ridicate.
Recen, Dumitru Chisăliță, președinele Asociației Energia Inteligentă (AEI), spunea că "România se sufocă sub povara energiei scumpe" și a vorbit despre riscurile majore care ne pasc.
Lac din Serbia, secat pentru prima dată în 2024
De asemenea, reamintim că, în 2024, balcanii și o mare parte din Europa, inclusiv România, au fost afectate de un val de căldură persistent, care a provocat incendii de pădure și a dus la secarea lacului Rusanda din provincia nordică Vojvodina, care conţinea noroi medicinal,