Prof. Vlad Nistor, specialist în istorie antică, a vorbit despre romanizare și a explicat că aceasta s-a realizat diferit în diverse provincii ale Imperiului Roman.
Potrivit profesorului, în unele zone, romanizarea a fost intensă, dar astăzi urmele latinității au dispărut. În schimb, în Dacia, romanizarea s-a făcut printr-o infuzie de vorbitori eterogeni de latină vulgară, din tot Imperiul Roman.
„Sunt locuri în care romanizarea a dispărut mult mai flagrant și mai consistent decât în Dacia, decât oriunde în altă parte. Dacă ne uităm la harta Imperiului Roman, există provincii unde gradul de romanitate era extrem de ridicat și care azi nu mai au urme de latinitate. Hai să vă atrag atenția numai asupra a două dintre ele: provinciile din nordul Africii și provincia Britannia. Deci ceea ce era sud-estul, centrul și sud-estul Marii Britanii, Angliei de astăzi.
Erau zonele cele mai urbanizate, zonele cele mai intens colonizate, zonele care, din punct de vedere material, atinseseră nivelul cel mai înalt de civilizație romană în comparație cu Dacia.
Dacia e exact exemplul invers, pentru că romanizarea Daciei a fost făcută cu totul altfel. Strategia de romanizare a Daciei a fost alta. În Dacia, populația indigenă, supraviețuitoare, a fost romanizată printr-o infuzie eterogenă de vorbitori de latină vulgară, de obicei vorbitori incorecți ai acestei limbi, de prin „ex toto orbe romano”, spune Eutropius. Deci de peste tot din Imperiul Roman.
Coloniștii împreună cu autohtonii au creat o civilizație care a rezistat, că de aia vorbim noi o limbă, una dintre cele mai pure limbi romanice astăzi”, a spus prof. Vlad Nistor.
VEZI ȘI: 42 de ani de comunism vs. perioada de când suntem „sclavii Europei”. Harta care spune totul
Romanizare diferită în Britannia și Dacia
Prof. Vlad Nistor a explicat că, spre deosebire de Dacia, romanizarea în Britania s-a bazat aproape exclusiv pe elita locală, care învăța latina, dar care atunci când revenea în mediul rural, rămânea celtofonă. Această abordare a dus la o romanizare mai slabă.
Potrivit profesorului, în Dacia, colonizarea a fost mai diversă și extinsă, iar coloniștii aduși din diferite părți ale imperiului au contribuit la o romanizare mai eficientă.
„Nu e același lucru, nu s-a întâmplat în Britannia, de pildă, ca să dăm exemplu din partea cealaltă a Imperiului, exemplul provinciei Britania.
De ce? Pentru că acolo romanizarea a fost organizată și s-a bazat aproape exclusiv pe elita locală, care a fost obligată să-și trimită copiii la școală, care (...) erau obligați să învețe limba latină. Numai că această populație atunci când venea în centrele urbane, unde provincia era administrată, juca jocul latinității, iar atunci când revenea în spațiul rural, în zonele pe care le aveau în proprietate, continuau să fie celtofoni.
Acest dualism a făcut ca, după 400 și ceva - mult mai mult decât în Dacia - până în 410, după o lungă perioadă de patru secole de administrare romană, să se ajungă în situația ciudată în care, azi, în limba engleză găsim doar două cuvinte care vin, se crede, direct din limba latină - Chester și Street, de la castra și de la strada. Restul au ajuns ulterior prin interpuneri normande sau postnormande. Nu e cazul Daciei deloc. Dacia e cazul opus”, a spus prof. Vlad Nistor.
„Aici nu s-a construit la fel de mult? Nu era destulă populație în vremea romană?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Era destulă populație, dar zona era, cel puțin la începutul momentului cuceririi, era mult mai expusă din punct de vedere militar și atunci strategia depinde de cine face o strategie. Strategia Traian și post-Traian a fost aceea de a popula această provincie cu coloniști aduși de peste tot, coloniști care nu erau ei înșiși foarte romanizați, care au devenit element de romanizare”, a spus prof. Vlad Nistor la DC News.
Video: