În interiorul Partidului Național Liberal se conturează, potrivit informațiilor obținute de România TV pe surse, o decizie cu greutate politică: delegația care va merge la consultările de la Cotroceni nu va înainta niciun nume pentru funcția de premier. Hotărârea ar fi fost luată la nivelul conducerii formațiunii.
Liberalii nu intenționează să propună un candidat pentru funcția de prim-ministru
Liderii liberali transmit că responsabilitatea actualei crize trebuie asumată de cei care au contribuit la declanșarea ei. Mesajul este îndreptat direct către fostul partener de coaliție, PSD, partid care a ales să rupă alianța de guvernare și să susțină demersul parlamentar care a dus la căderea Executivului.
Surse politice susțin că PNL este dispus să participe la discuțiile convocate de președintele Nicușor Dan și să negocieze formule de ieșire din blocajul instituțional, însă fără reluarea unei guvernări alături de social-democrați. Mai mult, liberalii nu intenționează să propună un candidat pentru funcția de prim-ministru nici în cadrul consultărilor informale, nici în cele oficiale de la Palatul Cotroceni.
Nicușor Dan încearcă să readucă la aceeași masă formațiunile care gestionau împreună țara
În paralel, șeful statului încearcă să poarte discuții separate cu fiecare partid care a făcut parte din fosta coaliție, în speranța conturării rapide a unei majorități capabile să susțină un nou Executiv. Miza este uriașă: evitarea prelungirii unui vid de putere într-un context internațional, economic și social deja extrem de fragil.
Criza politică s-a amplificat la finalul lunii aprilie, când PSD și-a retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Decizia a venit pe fondul unei acumulări de tensiuni economice și sociale: creșterea accelerată a costului vieții, scăderea consumului, inflația în urcare și deteriorarea relației dintre guvern și o parte tot mai vocală a populației. La acestea s-au adăugat controversele generate de așa-numitul „pachet de solidaritate”, adoptat cu dificultate, precum și valul de măsuri fiscale contestate - majorări de taxe și impozite, creșterea TVA, reduceri bugetare și acuzații privind inechități în raport cu veteranii și mamele.
Ruptura s-a transformat rapid într-o confruntare parlamentară deschisă. Într-o mișcare care a schimbat complet arhitectura politică a momentului, PSD a susținut alături de AUR moțiunea de cenzură împotriva propriului partener de guvernare. Pe 5 mai, Executivul a fost demis în Parlamentul României cu un scor categoric: 281 de voturi pentru căderea guvernului și doar patru împotrivă. Acum, președintele Nicușor Dan încearcă să readucă la aceeași masă formațiunile care gestionau împreună țara, PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, pentru reconstrucția unei majorități parlamentare funcționale.
Cum se raportează fiecare partid la ceilalți colegi
Dar liniile de fractură sunt mai adânci ca oricând. PSD își dorește o formulă de guvernare împreună cu PNL, însă fără implicarea USR sau AUR. De cealaltă parte, liberalii resping ideea refacerii alianței cu social-democrații, poziție împărtășită și de USR, partid care ar prefera varianta unui guvern minoritar. UDMR se opune însă unui asemenea scenariu, considerând că România are nevoie de o majoritate stabilă, nu de un executiv vulnerabil parlamentar.
În culisele puterii, se vorbește deja despre un blocaj fără precedent. Un puzzle politic aproape imposibil de închis. Iar pe măsură ce negocierile avansează, devine tot mai clar că România traversează, probabil, cel mai complicat context politic din întreaga perioadă post-decembristă.
CITEȘTE ȘI: Intră AUR cu PSD la guvernare? Peiu: „Pot să vă spun doar atât!” / VIDEO