Prof. dr. Victor Costache, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară la Spitalul Clinic SANADOR, a vorbit despre intervențiile de bypass moderne și a explicat că acestea presupun revascularizarea miocardică prin coaserea unor vase noi la arterele înfundate.
„Ce înseamnă o intervenție de bypass modernă? Ar putea fi realizată minim-invaziv?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Când am început această specialitate, am început odată cu introducerea tehnicilor minim-invazive în chirurgia cardiovasculară, intervențiile valvulare prin minitoracotomie asistată video sau asistată endoscopic. Ulterior, s-a dezvoltat aproape în paralel chirurgia coronariană și am început să practicăm chirurgia coronariană pe cord bătând.
Ce înseamnă? Când facem un bypass, o revascularizare miocardică, cum readucem sânge la cord, practic, trebuie să găsim niște vase noi pe care le coasem în paralel la vasul care este înfundat complet sau parțial.
Majoritatea pacienților noștri au această boală nu la nivelul unui singur vas. În special în 2026, când pacienții sunt hipertensivi, diabetici, cu obezitate, în general, pacienții care vin la chirurgi, marea majoritate, 90%, sunt cu patologie trivasculară completă, în sensul că au probleme pe toată suprafață inimii.
Ce înseamnă pe cord bătând? Practic, nu trebuie să oprim deloc inima și folosim niște stabilizatori mici pentru a coase bypass-ul la arterele coronare afectate”, a spus prof. dr. Victor Costache.
Cum a apărut chirurgia pe cord bătând
Prof. dr. Victor Costache a povestit că acest tip de chirurgie a fost inspirat de René Favaloro, care a folosit o furculiță pentru a stabiliza inima în timpul operațiilor de bypass. În timp, metoda a evoluat în tehnici moderne ce au permis efectuarea intervențiilor fără oprirea inimii.
„E interesant de știut cum a apărut această chirurgie pe cord bătând. Unul din pionierii chirurgiei cardiovasculare, Favaloro, un chirurg care lucra în Statele Unite, dar era originar din America de Sud, atunci când se întorcea acasă, ar fi dorit să opereze cât mai mulți pacienți, să-i ajute, dar chiturile de circulație extracorporală de chirurgie cardiacă costau și atunci în jur de 1000 de dolari.
Pacienții din țările mai sărace din America de Sud nu aveau aceste posibilități, și atunci Favaloro a venit cu o idee. A luat o furculiță, a rupt cei doi dinți din mijloc și a rămas cu o furculiță cu doi dinți pe care a apăsat-o pe suprafața cordului pentru a împiedica mișcările de lateralitate și anteroposterioare ale cordului, ca el să-și poată face anastomoza coronariană.
De aici s-a dezvoltat o întreagă modă și industrie. Evident, multinaționalele nu au rămas în urmă și au dezvoltat rapid furculița de 1000 de euro, așa că avantajul economic a dispărut, dar a rămas fascinația să facem o chirurgie coronariană fără să oprim inima”, a spus prof. dr. Victor Costache.
De ce chirurgia pe cord bătând trebuie evitată
Prof. dr. Victor Costache a explicat că, în timp, studiile au arătat că chirurgia pe cord bătând trebuie evitată, deoarece anastomoza coronariană trebuie să fie perfectă și durabilă, iar mișcarea inimii compromite calitatea acesteia.
„Este oarecum logic deoarece chirurgia coronariană este o chirurgie a detaliului, e o chirurgie a minuțiozității. Anastomoza pe care o faci pe artera coronară trebuie să fie perfectă, să țină toată viața, și atunci când inima se mișcă, chiar cu un mic stabilizator acolo, anastomoza nu va fi perfectă, nu se compară cu anastomoza pe care o faci atunci când oprești pentru o scurtă perioadă inima.
Deci, în ce privește chirurgia coronariană modernă, studiile au demonstrat că trebuie realizată pe cord oprit. Încă se realizează printr-o incizie la nivelul sternului, o incizie nu foarte mare, dar trebuie practicată o sternotomie. (...)
Astăzi, pacienții cu o leziune uni-coronariană se tratează prin stent. Deci, chirurgia prin incizii mici în care să tratezi numai o arteră coronară nu are niciun sens în ziua de azi, iar să faci o incizie mică printre coaste ca să tratezi toată suprafața inimii este un act criminal deoarece nu faci decât să supui pacienții la risc, iar anastomoza nu va fi de calitate, după câteva luni sau ani se va înfunda, iar pacientul va rămâne fără nicio soluție”, a spus prof. dr. Victor Costache la DC News și DC Medical.
Video: