Autoritatea Națională pentru Cercetare precizează legat de hantavirus, infecția rară care a ucis trei persoane pe o navă de croazieră din Oceanul Atlantic, că în România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate, însă rămân insuficient explorate. Conform datelor INSP, în țara noastră sunt înregistrate anual doar câteva cazuri.
"Un virus rar și întrebarea pe care nu o putem evita. Un eveniment recent investigat la nivel internațional - decesul a trei persoane în urma unei posibile infecții cu hantavirus la bordul unui vas de croazieră, relatat inițial de AP (Associated Press), readuce în atenție o categorie de virusuri zoonotice insuficient cunoscute publicului larg, dar cu implicații semnificative pentru sănătatea globală și securitatea epidemiologică.
Autoritatea Națională pentru Cercetare: În România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate, însă rămân insuficient explorate
Hantavirusurile, transmise în principal prin contact indirect cu rozătoare, pot genera forme severe de boală, cu afectare renală sau pulmonară, a căror evoluție este adesea rapidă și dificil de anticipat în absența unui diagnostic precoce. Deși incidența rămâne redusă, complexitatea acestor infecții le plasează în categoria riscurilor emergente care necesită o atenție științifică susținută.
În România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate, însă rămân insuficient explorate. Conform datelor raportate de INSP - Institutul Național de Sănătate Publică, sunt înregistrate anual doar câteva cazuri, caracterul lor sporadic contribuind la o vizibilitate limitată în practica clinică și la riscul unei subdiagnosticări.
Cercetările realizate în cadrul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, precum și în mediul universitar, inclusiv la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, indică necesitatea consolidării infrastructurii de diagnostic, a corelării datelor epidemiologice și a dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare.
Pericolul virusurilor rare
În ultimii ani, schimbările climatice, mobilitatea crescută și modificările în relația dintre om și mediu au început să influențeze tot mai vizibil apariția și distribuția bolilor infecțioase. În acest context, agenți patogeni considerați până de curând rari devin relevanți pentru agenda de cercetare, iar studiul bolilor emergente și zoonotice capătă o importanță directă pentru capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la riscuri noi.
Dacă un virus rar poate produce astfel de consecințe în contexte aparent controlate, cât de pregătit este ecosistemul nostru de cercetare să treacă de la reacție la anticipație - și ce tip de efort colectiv este necesar pentru a transforma această tranziție într-o realitate?", se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Autorității Naționale pentru Cercetare din România.