Tu știi ce aer respiri în casă? Gaz radioactiv și alți poluanți. Calitatea aerului din locuințe, evaluată de cercetătorii UBB Cluj

Foto: Pixabay.com
Foto: Pixabay.com

Cercetătorii UBB au evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari oraşe din România.

O echipă multidisciplinară de cercetători din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, al Facultăţii de Biologie şi Geologie şi al Facultăţii de Fizică ale UBB Cluj a publicat recent un articol în jurnalul academic Journal of Cleaner Production.

Articolul descrie un studiu inovator care a evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari oraşe din România.

Ce este calitatea aerului interior



Calitatea aerului interior este caracteristica acestuia de a avea un conţinut de poluanţi care nu depăşeste concentraţiile sau dozele admise, asigurând astfel igiena şi sănătatea persoanelor. Pe lângă poluanţii care pătrund din afara locuinţei, o paletă largă de substanţe chimice, precum compuşii organici volatili şi compuşii carbonilici, poate fi atribuită lacurilor şi adezivilor utilizaţi pentru fabricarea mobilerului, materialelor de construcţie, respectiv produselor de curăţenie şi uz personal. Expunerea la aceşti compuşi chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum şi efecte carcinogene. Un impact important în creşterea calităţii aerului de interior îl are atât managementul surselor, cât şi comportamentul utilizatorului casnic în relaţia cu mediul în care trăieşte. Tendinţa generală de creştere a gradului de etanşeizare a clădirii în vederea reducerii consumului energetic are ca efect negativ o reducere a gradului de aerisire a clădirii, şi, implicit, o reducere a calităţii aerului de interior.

Studiul a selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara. Concentraţiile de radon, compuşi organici volatili şi compuşi carbonilici au fost măsurate prin metoda pasivă. În acelaşi timp, măsurătorile continue efectuate cu aparatul ICA, dezvoltat de echipa de cercetare, pentru factorii fizici şi concentraţia de CO2 au permis efectuarea unor analize statistice multivariate cu privire la concentraţiile poluanţilor investigaţi. Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 ľg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă.

Aerisire precară a camerelor monitorizate



Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Studiul a observat faptul că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente. La clasele de poluanţi menţionate anterior putem adăuga şi bioxidul de carbon (CO2), care, deşi nu este un poluant de interior, este atât un bun indicator al bioefluenţilor umani, cât şi un surogat pentru evaluarea gradului de aerisire al unei încăperi.

Atât rezultatele acestui studiu, cât şi studii similare existente din literatura de specialitate, indică existenţa unei corelaţii demne de luat în considerare între concentraţia de CO2 şi alţi poluanţi (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen, etc.), respectiv între concentraţia de CO2 şi parametrii fizici, precum umezeala relativă.

Prin urmare, deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentraţie ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanţă ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi prezenţi în acest spaţiu închis. Studiul de faţă invită, prin rezultatele obţinute, la o evaluare atentă a calităţii aerului interior, în special pentru locuinţele reabilitate termic, respectiv proiectarea soluţiilor pentru remedierea calităţii aerului interior în funcţie de sursa acestora (exterior, interior) şi distribuţia lor, precum şi de modul şi gradul de utilizare a spaţiului interior de către utilizatori.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy