Fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, Valentin Vasilescu, a declarat pentru De Ce News că meteoritul căzut în munții Ural pe 15 februarie prezintă caracteristicile unei rachete. Domnul Vasilescu susține că meteoritul căzut în Urali a avut o masă de până la șapte tone, diametrul sub 15 metri, densitatea de 4 g/cm cubi, adică ”ceva de mărimea ultimei trepte a unei rachete, cu densitatea între bolovan și aliaj metalic”. De asemenea, Valentin Vasilescu a precizat că trena de condens după explozie ”conținea fâșii dubios de închise la culoare care seamănă cu combustibilul de Pilot de aviație, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni și licențiat în știință militară la Academia de Înalte Studii Militare din București, Valentin Vasilescu a explicat fenomenul controversat al meteoritului de la Chelyabinsk prin comparație cu meteoritul Sikhote-Alin, căzut în estul Siberiei în 1947.
Din punctul de vedere al masei și vitezei de intrare în atmosferă, meteoritul căzut în Urali a avut o masă de până la șapte tone, diametrul sub 15 metri, densitatea de 4 g/cm cubi și o viteză de intrare în atmosferă de 15-20 km/s, potrivit estimărilor inițiale după întârzierea bangului sonic. ”Spre deosebire cel din Urali, meteoritul Sikhote-Alin, a avut masa inițială de 70 – 100 tone, din care 23 de tone au luat contactul cu solul”, iar viteza de intrare în atmosferă a fost de 14 km/s. În aceste condiții, unda de șoc a meteoritul căzut la Chelyabinsk ”a spart geamurile blocurilor, dar nu s-au găsit cratere, singurul fragment recuperat având diametrul sub un centimetru”. Spre comparație, la meteoritul Sikhote-Alin, ”23 de tone au luat contactul cu solul, sub forma mai multor fragmente”, a spus pentru De Ce News domnul Vasilescu. ”Au rezultat 100 de cratere și o pădure doborâtă și incendiată”, a adăugat fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni.
Din perspectiva undei de șoc, meteoritul din Urali nu a prezentat un bang sonic obișnuit. ”La Miass și Zlatoust (90 și 110 km vest de Chelyabinsk ), unde au căzut fragmente din meteorit, nimeni nu a auzit unda de șoc, așadar un meteorit bine educat”, a spus pilotul de aviație. Comparativ, la meteoritul din Siberia, ”bangul sonic a fost auzit de la 300 km distanță, vizual meteoritul a fost observat de la Vladivostok, aflat la 450 km distanță”, a explicat licențiatul în știință militară.
Referitor la unghiul de intrare în atmosferă, Valentin Vasilescu a declarat că meteoritul Sikhote-Alin a avut un unghi de 41 de grade, pe când meteoritul de la Chelyabinsk a avut un unghi de zece grade, neobișnuit de mic față de orizontală.”Trebuie amintit că pentru a nu ricoșa înapoi în spațiul cosmic, navele spațiale reintră în atmosferă la unghiuri de 28-40 de grade. Capsulele sondelor Zond din anii 70 au realizat astfel de ricoșeuri și în loc să amerizeze în oceanul Indian, au ajuns prin Mongolia”, a menționat domnul Vasilescu.
”Este exclusă posibilitatea ca meteoritul să fi făcut parte din asteroidul 2012 DA14, cu diametrul de 45 de metri, care a trecut în aceeași zi pe lângă Pământ, la 27.700 de km, întrucât direcția de intrare în atmosferă ale fragmentelor acestuia ar fi total opusă”, a argumentat fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni.
Totodată, la intrarea în atmosferă, meteoritul Sikhote-Alin s-a fragmentat de patru ori. ”La 110 kilometri prima fragmentare, la 58 a doua, la 34 a treia și a patra între 16 și 6 km”, pe când meteoritul din munții Ural ”s-a spart o data și bine”.
Vezi și Imagini incredibile cu meteoritul care a explodat deasupra Rusiei - VIDEO
Valentin Vasilescu a ținut să atragă atenția asupra direcției de intrare în atmosferă a meteoritului, de 240 de grade. ”Prelungind traiectoria meteoritului vedem că el ar survola teritoriul României (Moldova și Transilvania). De menționat că scutul antibalistic al SUA de la Deveselu e neputincios în fața meteoriților”, a declarat pilotul de aviație. Acesta a adăugat că este posibil ca această direcție să devină o ”fereastră” de intrare pentru meteoriți și că” vom asista la frecvente astfel de incidente, pe viitor”. Pilotul de aviație a adăugat că în pericol sunt orașele Iași, Piatra Neamț, Cluj și Arad. ”Dacă unim Sikhote-Alin cu Arad, Cluj, Piatra Nemț și Iași, vom avea undeva pe traiectorie Chelyabinsk”, a argumentat dl. Vasilescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
