Coaliția PPE-S&D-ALDE i-a asigurat noii Comisii Europene numărul necesar de voturi în ședința de marți a plenului Parlamentului European. Echipa lui Jean-Claude Juncker, în care românca Corina Crețu ocupă portofoliul Politicii Regionale, a trecut fără emoții de votul legislatorilor, deși au existat 209 "rebeli" care n-au respectat directivele de partid sau care fac parte din grupul euroscepticilor.
Noua echipă a Comisiei Europene a fost aprobată cu 423 de voturi "pentru", 209 "împotrivă" și 67 de abțineri. Toți europarlamentarii români au respectat linia de partid și au votat în favoarea Comisiei lui Juncker. Cătălin Ivan, Monica Macovei, Daciana Sârbu, Traian Ungureanu și Corina Crețu (comisar european) nu au votat, conform votewatch.eu.
Juncker nu avea îndoieli că va primi aprobarea legislatorilor. Primele trei grupuri ca mărime, PPE, S&D și ALDE încheiaseră în prealabil o înțelegere politică, iar Juncker s-a angajat să răspundă recomandărilor făcute de Comisiile de specialitate după audierile celor 28 de comisari. În cazul comisarului desemnat al Ungariei, de exemplu, Juncker a acceptat solicitarea liberalilor și verzilor și i-a luat atribuțiile din zona "Cetățeniei", oferite într-un final comisarului grec.
Unde a omis Barroso, a punctat Juncker
Cu o zi înaintea votului din plen, fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso (PPE), și-a luat adio de la europarlamentari cu un discurs focalizat pe problema austerității și crizelor economice și constituționale din timpul mandatelor sale. Portughezul s-a lăudat cu realizările echipei sale - premiul Nobel pentru Pace, depășirea crizei economice ș.a - dar a omis să vorbească despre partea negativă a "moștenirii" sale. Cel mai delicat subiect ocolit a fost cel al șomajului, aflat la o rată alarmantă, în special în rândul tinerilor. Lacuna lui Barroso a fost imediat penalizată de liderul socialialiștilor, Gianni Pitella.
Spre deosebire de Barroso, Juncker (PPE) a reiterat, în discursul din plen, că prioritatea sa numărul unu este combaterea șomajului. Eurostat a numărat în luna august aproximativ 24 de milioane de europeni care nu aveau loc de muncă. "Fie îi recâștigăm pe cetățenii Eropei, reducem drastic nivelul șomajului și oferim tinerilor o perspectivă europeană, fie eșuăm", le-a spus Juncker europarlamentarilor.
Primele 5 priorități ale lui Juncker:
1. politici care să creeze creștere și locuri de muncă;
2. reorganizarea politicii energetice a Europei într-o nouă Uniune Energetică;
3. negocierea unui acord rezonabil și echilibrat cu SUA (acordul TTIP);
4. reforma uniunii monetare;
5. să ofere un răspuns la problema britanică (Marea Britanie cere renegocierea relațiilor cu UE și organziează un referendum privind ieșirea din Uniune în 2017).
România, în grija mâinii drepte a lui Juncker
În vechiul executiv, Viviane Reding, reprezentantul Luxembourgului, a ocupat portofoliul pentru Justiție și Drepturi Fundamentale. În următorii cinci ani, țara noastră și Bulgaria nu vor fi doar sub lupa lui Reding. Ca țară supusă Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), România va fi subiectul unei monitorizări coordonate de comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, dar și de prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, însărcinat cu drepturile fundamentale.
Juncker a reorganizat configurația CE astfel încât olandezul Timmermans, pe care l-a numit în numărate rânduri mâna sa dreaptă, să fie vicepreședinte a Executivului european. Timmermans și Jourova sunt politicieni de centru-stânga.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu