”Un angajat care câștigă 10, 15 ani un salariu minim trebuie să îngrijoreze și statul și angajatorul”
”În ceea ce mă privește, reiau cum văd eu lucrurile. Angajatorii și angajații trebuie să se gândească, atunci când se referă la salariul minim, strict la etapa de început a formării profesionale, în general sau într-un domeniu nou. Încrederea că se poate mai mult și mai bine este ceea ce trebuie să ne ghideze în România. Dorința de acumulare de aptitudini, evoluție profesională. Un angajat care câștigă 10, 15 ani un salariu minim trebuie să îngrijoreze și statul și angajatorul.” este de părere fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru.
Liderul PNL București subliniază că statul ar trebui să fie îngrijorat pentru că ”are forță de muncă necalificată” și ”această forță de muncă necalificată/încadrată ca necalificată, îi va aduce contribuții mici la pensie (1 din 4 români lucrează pe salariu minim, peste 35% câștigă între 1500 și 2600 lei – deci peste 50% din salariile din România aduc contribuții mici); dacă lucrurile merg în această direcție și încurajăm plata cu salarii minime - ușor crescute, bineînțeles, de la an la an - deficitul la fondul de pensii va fi o problemă tot mai acută.”
Vezi și informații despre SALARIUL MINIM EUROPEAN
Salariul minim, dezavantaje pentru stat, angajator, angajat
Pe de altă parte, angajatorul ar trebui să fie îngrijorat, după cum susține Violeta Alexandru pe Facebook, pentru că
”- de fapt, nu face performanță și nici nu o încurajează. Compania nu evoluează din moment ce ține oamenii necalificați (nu mai vorbesc despre obligația din codul muncii pentru angajator să acopere costurile cu pregătirea salariaților o dată la 2,3 ani). Dacă își propune performanță sau fixarea unor ținte de creștere, atunci trebuie să investească în salariați.
- se complace în calitate scăzută a muncii și caută să extragă maxim de profit de pe urma unor oameni pe care îi menține necalificați. Dacă sunt calificați și, de fapt, îi plătește prost, ei nu vor trage pentru firmă prea mult timp așa că angajatorul respectiv, în loc să caute dezvoltare, o va lua mereu de la zero cu noi angajați.”
Pe de altă parte, îngrijorat ar trebui să fie și angajatul, punctează ea, pentru că ”are contribuții mici, de unde și o pensie mică la momentul pensionării. Pentru cine acceptă plata la negru peste salariul minim, am un singur lucru de spus: pensie mică (iar momentul pensionării va veni într-o zi)” și ”îi inhibă încrederea în el/ea că poate mai mult, are acces limitat la servicii pentru care nivelul venitului contează.”
”Numărul angajaților cu salariu minim este în creștere în România”
”Dincolo de controalele ITMurilor - care au posibilitatea să vadă în ce domenii salariile minime se păstrează cu anii, punându-și întrebarea în ce măsură sunt completate cu alte tipuri de plăți - dacă românii au mai multă încredere în ei, investesc în permanență în ei și nu acceptă stagnarea profesională, acei angajatori predispuși vor apela din ce în ce mai puțin la subterfugii. Salariul minim este o discuție importantă dar nu poate fi obiectiv de țară câtă vreme nu discutăm (cel puțin) la fel de mult și despre investiția în creșterea competențelor oamenilor (inclusiv în digitalizare) și implicit în salarizarea lor corespunzătoare. Numărul angajaților cu salariu minim este în creștere în România. Sigur că suntem după pandemie dar creșterea acestui număr te pune pe gânduri. Resursa umană, investiția în oameni sunt obiective la fel de importante ca atragerea de fonduri pentru dezvoltare. Proiectele pentru dezvoltarea României se fac cu oameni.” a conchis Violeta Alexandru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
