A fost reconfirmat ratingul suveran al României de către agenţia de rating S&P.
Update: Premierul României, Marcel Ciolacu, a transmis un mesaj pe Facebook în urma semnalelor date de agențiile de rating.
„Agențiile de rating confirmă stabilitatea macroeconomică a României! După ce agenția de rating Fitch a confirmat ratingul suveran și perspectiva stabilă pentru România în luna august, iată că astăzi Standard and Poor`s face același lucru.
Este o dovadă a stabilității macroeconomice și a perspectivelor de dezvoltare pe care le are România în următorii ani.
Acesta este rezultatul trecerii la un model economic bazat pe investiții masive, producție și creare de locuri de muncă aici, în România. Doar astfel am putut reduce inflația de la 10,3% în iunie 2023 la 4,6% în prezent și am putut crește numărul salariaților la 5,16 milioane persoane – nivel record postdecembrist.
Mai avem mult de lucru. Consolidarea bugetară în următorii 7 ani trebuie realizată prin raționalizarea cheltuielilor și creșterea colectării veniturilor, prin digitalizarea ANAF și reducerea evaziunii fiscale. Și continuarea investițiilor. NU prin creșteri de taxe și politici de austeritate, așa cum am trăit cu toții în 2009-2011!
Analiza Standard and Poor`s confirmă că aceasta este calea sigură pentru România: producție, investiții, locuri de muncă, putere de cumpărare și stabilitate macroeconomică”, a scris premierul.
Știrea inițială: Agenţia de rating S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, conform unui comunicat de presă al Ministerului de Finanţe.
În opinia agenţiei, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al UE, precum şi cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităţilor române.
„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente şi pentru asigurarea unor finanţe publice sustenabile. Subliniez totuşi că trebuie să rămânem temperaţi şi concentraţi pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, dar şi pe investiţiile în infrastructură şi digitalizare, pentru a asigura o creştere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice şi să implementăm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a transmis ministrul Marcel Boloş, conform Agerpres.
În evaluarea realizată, S&P evidenţiază atât rezilienţa de care a dat dovadă piaţa muncii din ţara noastră, cât şi faptul că şomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate.
Agenţia consideră că economia României va înregistra o creştere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puţin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea substanţială a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătăţirea structurii datoriei şi reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României.
Principalul factor care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei este reprezentat de creşterea deficitelor guvernamentale peste proiecţiile actuale ale agenţiei pe termen mediu, ceea ce ar conduce şi la creşterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodată, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele substanţiale de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomică, respectiv o creştere economică mai scăzută.
Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pe termen lung în valută şi monedă locală ale Bucureştiului la ”BBB minus”, cu perspectivă stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Confirmarea reflectă opinia nemodificată a Fitch conform căreia pe termen mediu performanţa operaţională a oraşului şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu alte oraşe care au sustenabilitatea datoriei de categorie ”aa”, în pofida presiunilor asupra bugetului de pe urma inflaţiei încă ridicate şi a implementării unui plan ambiţios de investiţii.
Profilul individual de credit (SCP) al Bucureştiului este evaluat la ”a”, reflectând o combinaţie între un profil de risc ”mediu” şi un profil financiar ”aa”. Ratingurile pe termen lung ale Bucureştiului sunt limitate de ratingul suveran al României (”BBB minus” / perspectivă stabilă) şi plafonat la ”BBB minus”, se arată în comunicat.
Bucureştiul este expus la risc de refinanţare deoarece 2,200 miliarde de lei din datoria sa trebuie rambursată într-o singură tranşă la maturitate (54% din datoria directă la 30 iunie 2024). Există patru obligaţiuni (de 555 milioane de lei fiecare), care au scadenţa în 2025, 2028, 2030 şi 2032. Restul datoriei oraşului are o structură de amortizare. Bucureştiul nu are datorii pe termen scurt şi are un acces recunoscut pe piaţa datoriilor, apreciază Fitch.
Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 2,2 milioane locuitori. Este responsabil pentru mai mult de 30% din economia ţării şi nivelul bogăţiei pe plan local este de aproape trei ori media naţională.
Fitch consideră că o revizuire în creştere a ratingurilor suverane ar putea duce la o îmbunătăţire a calificativelor Bucureştiului.
Principalii factori care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului: o revizuire în scădere a ratingurilor suverane, sau o revizuire în scădere cu mai multe trepte a profilului individual de credit sub ”bbb minus”, care ar putea fi determinat de o deteriorare materială a nivelului datoriei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News