”Legea salarizării unice scade veniturile!”. Olguța Vasilescu, probleme într-un domeniu cheie

[] []

11 Martie 2017 / 11:16

Salveaza PDF Print Comentarii

Sindicatele din Sănătate susțin că proiectul legii salarizării ascunde pericole pentru medici, asistente și personalul nemedical. Pe scurt, creșterile salariale reprezintă, de fapt, o mutare a banilor dintr-un buzunar în altul, iar veniturile personalului nu se modifică sau chiar scad, cu noua lege. În cazul înlocuirii tichetelor de masă cu norma de hrană, sindicatele se tem că angajații, de fapt, vor pierde bani. Plafonarea sporurilor este greșită în Sănătate, spun sindicaliștii. 

 Federația „Solidaritatea Sanitară" a comandat Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea" o analiză de impact a noii legi a salarizării.

Rezultatele acestei analize justifică atitudinea prudentă a sindicaliștilor din Sănătate față de propunerile prezentate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Promisiunile guvernului, acceptate de sindicate sub rezerva verificării lor tehnice, aduc cu ele riscuri potențiale semnificative, susține Federația „Solidaritatea Sanitară.

 

Concluziile analizei de impact realizată de CCDS Solidaritatea

Analiza de impact solicitată de Federație arată că:


- Este folosită în mod ambiguu formula creșteri salariale: creșterea tinde să fie concentrată pe salariile de bază, impactul asupra veniturilor fiind de fapt mult mai mic.


- O bună parte din câștigul aferent salariului de bază este realizată de fapt pe seama scăderii sporurilor. „Plimbarea banilor dintr-un capitol în altul" nu este o creștere salarială reală.


- Salariații din sănătate vor fi cei mai afectați de schimbarea sistemului la capitolul pierderi, existând riscul imposibilității de a compensa suficient aceste pierderi prin creșterea salariului de bază.


- Absența tradiționalelor analize tehnice, realizate la nivel de experți, riscă să conducă la erori grosolane, similare celor existente în legea nr. 250/2016.

Rezultatele acestei analize pot fi găsite pe site-ul special creat pentru analiza acestui proiect de lege: http://solidaritatea-sanitara.ro/salarizare/ .

 

Federația „Solidaritatea Sanitară" a înregistrat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale și la Ministerul Sănătății prima versiune a acestei analize de impact, solicitându-le totodată demararea unor întâlniri pe tema analizelor tehnice ale proiectului de lege. Problemele identificate pot fi generate fie de erorile de construcție a legii, fie din cauza unui nou mod de a gândi salarizarea în sistemul bugetar, inadecvat pentru sectorul sanitar.

Norma de hrană, mai puțini bani decât tichetele de masă

În ceea ce privește propunerea de acordare a două norme de hrană la nivelul salariului minim pe economie, înaintată de Ministrul Muncii și Justiției Sociale, în ipoteza în care acestea vor înlocui tichetele de masă rămâne de clarificat modalitatea de acordare a sumelor privind normele de hrană (semestrial sau anual) precum și regimul fiscal.
În analiza CCSD, înlocuirea tichetelor de masă aduce cu sine cel puțin următoarele riscuri pentru salariați (în ipoteza în care cele norme de hrană au valoarea a două salarii minime pe economie):


1. Salariatul ar pierde circa 27% din veniturile anuale din tichetele de masă, în cazul în care acestea vor fi înlocuite cu norma de hrană, iar norma de hrană riscă să fie asimilată veniturilor din salarii, fiind supusă tuturor contribuțiilor legale. Cele afirmate de noi sunt demonstrate de următoarele calcule:
20 tichete * 15 lei = 300 lei/lună – 48 lei (16% impozit) = 252 lei/lună * 11 luni (1 luna concediu de odihnă) = 2772 lei net
2 norme *1450 lei = 2900 lei/an – 870 lei ( 32,5% contribuțiile angajatului: impozit 16%, CAS 10.5% CASS 5.5%, șomaj 0.5%) = 1957 lei net
Pierdere anuală salariat 2772 lei -2030 lei = 814,5 lei. Chiar și în ipoteza că norma de hrană va fi impozitată cu 16% ,similar cu tichetele de masă, pierderea anuală pe salariat va fi de 336 lei (2900 lei – 464 lei (16%) = 2436 lei).
Evident, logica pierderilor salariale poate fi în principiu înlăturată de creșterea salariilor de bază. Acest tip de abordare este însă limitată de faptul că norma de hrană, asemenea, voucherului de vacanță, este inclusă în „cei 30%", scăzând sumele ce rămân disponibile pentru sporuri și, prin aceasta, eliminând efectul multiplicator al sporurilor astfel înlocuite.

2. Teoretic regimul de impozitare similar salariilor ar crește cheltuielile unității la bugetul de stat, creșterea fiind cu aprox. 23% (contribuții legale datorate de angajator) la suma totală brută acordată ca norme de hrană. Evident, pierderea efectivă este doar pentru salariat, statul „mutând banii dintr-un buzunar în altul" prin această măsură.


3. Este certă pierderea efectului social pozitiv al tichetelor de masă generat prin acordarea periodică lunară.


Introducerea normei de hrană prin noua lege de salarizare ar trebui să țină cont de faptul că salariații din familia ocupațională „Sănătate și asistență socială" ar trebui să beneficieze de norme de hrană în mod similar cu cele acordate altor categorii profesionale (militari, polițiști, etc.) asigurându-se astfel justiția socială în sistemul unitar de salarizare (termen prevăzut și în titulatura ministerului ce coordonează negocierile privind noua lege de salarizare). În acest sens valoarea normelor de hrană anuală ar trebui să fie în cuantum de cel puțin 4 salarii la nivel minim pe economie beneficiind, în mod similar, de același regim fiscal (menționăm că norma de hrană pentru categoriile amintite este între 25 lei – 32 lei/zi/calendaristică, iar actualizarea financiară se realizează trimestrial dacă există o diferență de peste 5% a indicilor de consum, cap. „Mărfuri alimentare" publicat de INS în Buletinul statistic de prețuri).

Plimbarea banilor: ce câștigă la salariu, pierde la sporuri

Reamintim că fiecare leu din „cei 30%" alocat altor plăți decât sporurile „pierde" raportarea la salariul de bază specifică sporurilor, adică este lipsit de efectul multiplicator.
La o analiză detaliată a pierderilor am putea constata ratarea efectelor: de îmbunătățire a stării de sănătate deoarece tichetele sunt destinate exclusiv cumpărării de hrană, armonizare a vieţii profesionale cu viaţa de familie prin asigurarea unei cantități lunare constante de hrană etc.

Având în vedere atât specificul locurilor de muncă din sistemul sanitar cât și principiul drepturilor câștigate, vom demonstra în continuare că limita medie de 30% a sporurilor nu poate fi aplicată în familia ocupațională Sănătate. În preambulul acestei abordări amintim faptul că legiuitorul a stipulat deja anterior acest fapt, introducând o excepție de la această limită pentru sectorul sanitar: este excepția față de prevederile art. 22 din Legea cadru 284/2010, introdusă de actualul Guvern prin art. 4 din OUG 9/2017, conform căruia „sporurile și alte drepturi salariale specifice activității pentru personalul care își desfășoară activitatea în unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății, precum și în unitățile din rețeaua ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie pot depăși 30% din salariul de bază".

 

Limitarea sporurilor, eronată în Sănătate


În sprijinul afirmației că limitarea nivelului sporurilor medii din Sănătate la 30% raportat la sumele aferente salariului de bază este eronată considerăm că trebuie ținut cont de următoarele aspecte:
• În conformitate cu prevederile Legii nr. 284/2010 locuri de muncă cu condiții deosebit de periculoase există doar în familia ocupațională sănătate, buletinele de expertizare a locurilor de muncă emise de autoritățile competente fiind aplicabile doar în acest caz. Este evident că limita de 30% nu poate fi aplicată în cazul unităților sanitare expertizate și evaluate la condiții deosebit de periculoase (unități TBC, psihiatrie, leprozerii, etc.), unități în care întreg personalul beneficiază de un nivel al sporului situat între 50% și 100%.
• Lucrul în ture și sporul aferent de 15% ține de un specific al sistemului sanitar, în cadrul acestuia proporția personalului care lucrează în ture raportat la numărul total al salariaților fiind cea mai mare comparativ cu alte familii ocupaționale ( în unele dintre acestea proporția este insignifiantă; spre ex. Învățământ, Cultură, Diplomație, Administrație).
• Incluzând, în limita medie de 30% pe ordonator de credite, sporul de ture, de zile nelucrătoare și sporul de gărzi, alături de fondul de premiere 5% , tichetele de masă (sau normele de hrană) și voucher-ul de vacanță, suma rămasă pentru sporurile privind condițiile de muncă este neglijabilă, înlăturând-se astfel o componentă esențială a sistemului de sănătate.

Excepție făcând familia ocupațională „apărare, ordine publică și siguranță națională" respectiv la personalul care execută operațiuni periculoase: dezamorsare, manipulare explozivi, pulberi etc.
onsiderăm că organizarea salarizării pe baza coeficienților de ierarhizarea este cea mai bună soluție pentru o construcție logică a sistemului de salarizare.
Având în vedere riscul „plimbării unor sume" de la un capitol al altul, ce ar putea figura drept creștere salarială, este evident că analizele trebuie efectuate în funcție de salariul brut total și nu în funcție de salariul de bază brut, în cazul medicilor care efectuează gărzi operând, separat, cu o cuantificarea a veniturilor brute din aferente acestor activități/CIM-urilor suplimentare.
Pentru a evita efectele negative ale creșterilor salariale diferențiate în timp pentru diferitele categorii profesionale din Sănătate, considerăm necesară apelarea la soluția uno ictu a tuturor creșterilor pentru toți salariații din acest sector, respectiv la începutul anului 2018.
După cum am arătat în conținutul analizei, pentru a nu determinat distorsiuni majore în sistemul de Sănătate se impune eliminarea, pentru acest sector, a limitei 30% din sumele aferente salariilor de bază, stabilită pentru sporuri și alte cheltuieli asimilate.

 

VOTEAZA ARTICOLUL
-5

TOP STIRI CELE MAI...



comunicate de presa



Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Designed by PROGRAPHICS

Studiul de Audienta si Trafic Internet
Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.m