• Ionuţ Vulpescu, comparaţie între Zorba Grecul şi scandalul din coaliţie: Dezastrul e inevitabil, sublimul e tot mai departe

"Dacă în România, în amintirea baghetei lui Enescu, lumea prinde ritm și vibrații din nou, odată cu festivalul, în Grecia melomanii și iubitorii de literatură deopotrivă deplâng astăzi dispariția celui care a făcut posibil unul dintre cele mai ludice și spectaculoase destine ale romanului de secol XX: Mikis Theodorakis, compozitorul elen care l-a făcut pe nemuritorul Zorba să danseze în pașii Sirtaki-ului, a părăsit viața la 96 de ani. Om de stânga, figură a revoluției culturale care seduce decada anilor 60 din Franța, Theodorakis a luat calea exilului după ce a cunoscut ocupația nazistă și fascistă a Greciei, declinul democrațiilor și criza spiritului european. A dat sunet, voce și armonie politicii, în felul său, într-o societate surdă și afonă față de principiile dezbaterii critice din mijlocul cetății. Grecul din el s-a văzut în mișcările activiste, în grila politică a stângii, dar mai ales pe scenă, în lumea culturală, acolo unde, printre sute de compoziții, a dat grație nebuniei și tragismului lui Zorba. În fond, Zorba Grecul e destinul iscodit de Kazantzakis și pus în mișcare de Theodorakis", a scris Ionuţ Vulpescu pe Facebook.

"În viaţă e despre a fi spectatorul propriului dezastru"

"Datorită lor, avem astăzi înțelepciunea cretană a nebuniei ca pariu cu viața: "fiecare om are câte o nebunie, dar cea mai mare nebunie, după mine, e să n-ai niciuna". Poți avea orice, oricât, oricând, dacă nu ai curajul, nebunia, puterea de a suporta neprevăzutul sau de a-l crea, nu ai nimic. Rațiunea tânărului intelectual socialist grec nu e suficientă pentru o viață bună: ei îi trebuie instinctul și foamea de experiență, curiozitatea și bucuria descoperirii, pe care Zorba le cunoaște prea bine. Când arendarea pădurii unei mânăstiri eșuează, iar ingineria nereușită a lui Zorba tulbură liniștea călugărilor, nu eșecul se citește din gesturile lui, ci pofta de-a dreptul pasională de a urmări un dezastru sublim. Despre asta e vorba în viață: despre anduranța de a fi spectatorul propriului dezastru, atunci când se întâmplă, și despre strădania de a-l face parte a unui destin inconfundabil.

Zorba și mai tânărul său prieten dansează, construiesc, unesc și despart din prietenie. Or astăzi, la ceasul la care vorbim, când buștenii celui de-al treilea guvern al coaliției de dreapta cad, dezastrul e inevitabil iar sublimul e tot mai departe, pentru că nimic din ce s-a întâmplat în ceata de la Palatul Victoriei nu a fost făcut din prietenie. Ci din arivism, interes, oportunism. Aici, dansul lor ridicol e pe sârmă și nu e niciun înțelept care să ne spună cum ar trebui să depășim o nouă "inginerie politică" de dreapta ratată.

Vara aceasta am fost în Creta și am ținut în mod special să revin, pentru câteva ore, la Stavros, pe plaja unde Zorba îl învață pe Basil să danseze. Am participat la Chania la o reuniune despre viitorul Europei după pandemie. Cumva, el e acela care invocă principiul cretan al lui Zorba, managementul "dezastrului sublim". Unul la care România se gândește prea puțin, sedusă de instabilitatea ei politică de-a dreptul dialectică. Sigur că avem și noi nebunia noastră, dar nu aceea care ne trebuie, creatoare, genială, ci aceea care ne distruge: haotică, zgomotoasă. PNL nu are un Zorba. Și tocmai de aceea, buștenii cad. Iar azi, când o sa vedeți marea "prietenie" de la dreapta în diluarea ei, să vă amintiți de Zorba: "mulți sunt patrioți când nu-i costă nimic"", a mai scris acesta. 

Celebrul compozitor grec Mikis Theodorakis, care a scris coloana sonoră pentru filmul „Zorba Grecul”, a murit la vârsta de 96 de ani, pe 2 septembrie 2021. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii din Grecia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News