Ignat 2021, tradiții și superstiții. De ce trebuie sa vezi sânge astăzi și ce pățesc cei care muncesc

Potrivit tradiției, „Ignatul porcilor“ este pe 20 decembrie, atunci când în calendarul ortodox este cinstit Sfântul Ignatie Teoforul, cel despre care se spune că a fost ţinut în braţe chiar de Iisus Hristos, pe vremea când era copil. Tăiatul porcului este un obicei important pentru români, iar sângele este alimentul central. Porcul și sângele lui simbolizează norocul, belșugul și fertilitatea, scrie ȘtirileProTv.ro.

În popor se spune că „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine”, „după Ignat, porcul slăbește”. Tăierea porcului trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât doar lumina poate ţine la distanţă spiritele malefice. În mai multe zone ale țării, animalul este stropit cu apă sfințită înainte de a fi sacrificat și este așezat cu capul spre răsărit. Se spune că dacă vezi sânge în ziua de Ignat, ești ferit de boli.

De ce se urcă copiii călare pe porc

Tăierea porcului se face prin înjunghiere, apoi animalul este pârlit, spălat cu mălai și acoperit cu o pătură. În cele mai multe zone ale țării, animalului i se face o crestătură în formă de cruce. Se spune că în acest mod carnea lui va fi binecuvântată. Copiii se cațără călare pe porc, ca sa aibă noroc tot anul, scrie Realitatea.net.

Apoi se scot intestinele și măruntaiele, se tranșează carnea și se trece la prepararea produselor tradiționale. Românii obișnuiesc să prepare lebăr, cârnați, caltaboși, tobă și alte multe preparate pe bază de carne de porc. În ziua în care se taie porcul se face și ”pomana porcului” cu toți cei care participă,dar invitați sunt și vecinii sau alte rude.

VEZI ȘI: Preotul Vasile Ioana: Pomana porcului, o TÂMPENIE. Facem o mare greșeală

Ce pățesc cei care muncesc de Ignat

Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat. Este interzisă prestarea altor munci precum ar fi spălatul, cusutul sau măturatul în casă.  Cei care nu ţin cont de această zi sunt pedepsiţi aspru de cea care patronează ziua: Inătoarea - o femeie bătrână, lacomă şi urâtă. Conform credinţei populare, ea le ispiteşte pe femei să lucreze, după care le opăreşte.

“Peste sărbătoarea Sfântului Ignatie s-a suprapus, însă, un cult precreştin. Ziua de 20 decembrie este caracterizată de un demonism pronunţat, fiind patronată de o pereche de reprezentări mitice: Ignatul şi Inătoarea. Ca reprezentare mitică, Ignatul reuneşte mai multe atribute, el este un spirit al belşugului şi un vestitor al sărbătorii mari care urmează, figura sa fiind probabil contopită cu o divinitatea precreştină solară. De altfel această legătură este sugerată şi de semantica numelui (ignis = foc) şi cu practicile care au loc în această zi: sacrificiul animalului şi trecerea acestuia prin foc",  explică Doina Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Statului Dimitrie Gusti din Capitală, potrivit Adevărul.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News