Care ar fi precedentele?
Cazul Dragnea este bine cunoscut, liderul PSD fiind condamnat la trei ani și șapte luni de închisoare pentru că două angajate ale DGASP Teleorman au făcut curățenie la sediul de partid din Alexandria. Un alt lider PSD, fostul ministru Florin Bodog, este anchetat de DNA pentru că o consilieră ar fi încasat salariu fără să presteze activitățile pentru care era plătită de stat. În referatul în care procurorii cer Parlamentului ridicarea imunității lui Bodog se reproșează ministrului că nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară a consilierei, pentru absențe.
Exact de aici ar putea pleca ancheta în cazul premierului Cîțu. După ce au apărut dovezi că Mioara Costin a elaborat și semnat documente de campanie internă, din aparatul premierului și folosind antetul Guvernului, era de așteptat o anchetă și o eventuală sancționare a funcționarului sau demiterea acesteia. Ori, s-a ales varianta mai elegantă în care Mioara Costin a cerut să fie eliberată din funcție, cerere aprobată de premier, fără alte comentarii.
Este de presupus că se încearcă ”îngroparea” subiectului și evitarea riscurilor. În lipsa unui divorț amiabil nu era exclus ca funcționarul pe care se dă vina să contra-atace, iar scuzele premierului, care susține că nu știa ce face angajata, să fie infirmate chiar de Costin.
Sigur, dacă procurorii se decid să ancheteze cazul, cum au solicitat PSD și Comunitatea Declic, premierul nu poate scăpa de întrebări doar schimbând subiectul, cum a făcut la conferința de presă. Dar, dacă ne uităm la celelalte două anchete, vedem o întârziere de câțiva ani între momentul producerii faptei și cel al rechizitoriului, deci Cîțu poate parcurge campania electorală din PNL și mandatul de premier, liniștit din partea acuzațiilor de abuz în serviciu.
Când a fost angajată Costin de Cîțu
Mioara Costin lucra la un post de televiziune și a fost angajată de Florin Cîțu în luna martie, chiar în timp ce jurnalista lua partea premierului în disputa acestuia cu Vlad Voiculescu și Sever Voinea. Costin a ținut să precizeze că nu există vreo legătură între pozițiile exprimate în redacție și noul său serviciu de la Guvern.
”Pe 10 martie mi-am anunţat şefii din redacţie că voi pleca. (…) Aş vrea sa se înţeleagă că decizia mea, pentru că eu am decis să plec, nu are vreo legătură cu HG-ul, ce am scris despre Stefan Voinea sau orice altceva. Nu a existat vreun fel de presiune din partea redacţiei. Doar că la un moment dat alegi să pleci. Deşi mă despart greu de oameni şi de locuri. Nu ştiu exact ce va urma de acum încolo, nu am o decizie luată cu privire la locul in care merg, discuţii am avut, ce ştiu sigur e ca am nevoie de o pauză sa îmi limpezesc mintea”, scria pe Facebook Mioara Costin, care din aprilie a început să fie salarizată în funcția de consilier de stat.
Orban folosea Radio România în campania internă din PNL
Indicațiile pe care Mioara Costin le-a transmis miniștrilor, din această poziție, se refereau la liniile de comunicare în campania din PNL, scopul fiind să pună în lumină diferența de ”clasă” între susținătorii lui Orban și cei ai lui Cîțu, Susţinătorii premierului erau îndemnați să „să fie prezenți în prime time” la televiziuni și să dea vina pe echipa Orban că dezbină partidul.
Costin recomanda acțiuni în online, cu poze de grup, selfie-uri și transmisiuni în direct. În acelaşi document, se recomanda obținerea de informaţii despre negocierile duse de tabăra Orban și ”scurgerea” informațiilor astfel obținute în presă.
De cealaltă parte, nici tabăra Orban nu dă pe afară de fair-play. Astfel, Orban a difuzat la Radio România un mesaj electoral, luni, 31 mai, pentru membrii propriului partid, chemați în 15 septembrie să aleagă între el și Florin Cîțu.
În discursul adresat membrilor PNL, Orban și-a clamat realizările la conducerea partidului, printre care a enumerat debarcarea guvernului Dăncilă, victoria la europarlamentare, în 2019, și la alegerile locale, în 2020. Orban a justificat pierderea alegerilor parlamentare, de anul trecut, prin faptul că s-a aflat la guvernare într-o situație excepțională, în plină criză pandemică. Nu ne-a învins PSD-ul, a spus Orban, ci pandemia.
Responsabilitatea pentru conținutul emisiunii Antena Partidelor revine acestora, nu RRA, iar Orban, din funcția de președinte al PNL, poate decide conținutul mesajelor difuzate la radio, fiind deci o problemă internă, de partid, nu una cu iz penal, ca în cazul angajării unor resurse guvernamentale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
