Cereri de azil record primite în Europa de la începutul pandemiei

În jur de 45.000 de cereri de azil au fost depuse în Uniunea Europeană, Norvegia şi Elveţia în luna iulie, cel mai mare număr de la declanşarea pandemiei de coronavirus, informează joi DPA, citat de Agerpres. 

Datele preliminare au fost anunţate joi de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO). În luna iunie, în jur de 40.600 de persoane au solicitat azil.

Cei mai mulți refugiați sunt din Afghanistan

Agenţia cu sediul în Malta a calculat că a crescut în special numărul de cereri de azil din Afganistan. În luna de dinainte de căderea ţării în mâinile talibanilor, au existat 7.300 de cereri de azil. În iunie, 6.000 de afgani au solicitat azil în UE, Norvegia şi Elveţia.

Cele mai multe cereri de azil continuă să vină din Siria, în jur de 8.500, potrivit EASO. Din decembrie 2020 însă, diferenţa dintre sosirile din Siria şi Afganistan a început să se reducă rapid.

Din cei aproximativ 45.000 de solicitanţi de azil, 2.200 sunt minori neînsoţiţi, dintre care nu mai puţin de 1.200 provin din Afganistan. Un număr atât de mare de cereri de azil din partea minorilor neînsoţiţi nu a mai fost înregistrat din noiembrie 2016.

Refugiații din nordul Africii, mai puțini

În timp ce numărul de cereri de azil a crescut în multe ţări, în unele state din nordul şi vestul Africii acesta este în scădere. În rândul cetăţenilor care provin din Mali s-a înregistrat o mare scădere în luna iulie, cu 570 de cereri de protecţie, comparativ cu circa 1.000 în iunie.

Sunt nevoiți să își părăsească casele

Sute de oameni au protestat marți în orașul sudic afgan Kandahar, împotriva a ceea ce s-ar spune că ar fi ordinele talibanilor, cetățenii fiind nevoiți să-și părăsească casele în ajunul iernii.

Protestatarii au mărșăluit în fața biroului guvernatorului din oraș după ce 3.500 de persoane care locuiau într-o zonă rezidențială deținută de guvern au primit trei zile să plece, au declarat doi protestatari un jurnalist local care lucrează pentru CNN. Protestatarii, care sunt și rezidenți ai zonei, au declarat că nu li s-au dat motive pentru ordinul de expulzare.

„Nu mai am unde să mă duc”, a spus un protestatar, care nu a vrut să-și dea numele de teama represaliilor. Ea a spus că este săracă după ce a pierdut mulți membri ai familiei sale în ultimele conflicte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News