O echipă multidisciplinară de oameni de ştiinţă de la Universitatea Ben Gurion din Israel a inventat un nas artificial capabil să detecteze o varietate de bacterii, informează agenţia TPS duminică.
Un nas artificial capabil să monitorizeze în mod continuu contaminarea bacteriană - o realizare ce a fost considerată până în prezent dificil de atins - are numeroase posibilităţi de punere în practică.
'Am inventat un nas artificial bazat pe nanoparticule de carbon unice ('puncte carbonice'), capabile să depisteze molecule de gaz, mai ales să detecteze bacterii prin metaboliţii volatili pe care acestea îi eliberează în atmosferă', a declarat profesorul Raz Jelinek, cercetător principal în cadrul studiului.
Nasul artificial utilizează reacții chimice și electrozi pentru a 'mirosi' bacterii
Din punct de vedere tehnic, acesta înregistrează modificările la nivelul capacitanţei induse prin legarea moleculelor de vapori la electrozi interdigitaţi (IDE) acoperiţi cu puncte carbonice ce prezintă polarităţi diferite. Învăţarea automată poate determina senzorul să identifice, cu precizie înaltă, diferite molecule de gaz, individuale sau în mixturi.
Printre domenii în care acest nas artificial ar putea fi pus în practică se numără cel al calităţii alimentelor, prin detectarea alimentelor alterate.
De asemenea, tehnologia ar putea ajuta la identificarea bacteriilor în spitale şi clădiri publice sau ar putea fi utilizată în cadrul diagnosticării afecţiunilor prin intermediul respiraţiei. Totodată, ar putea contribui la accelerarea testării probelor de laborator, la identificarea bacteriilor 'bune' şi a celor 'rele' din flora intestinală, dar şi la depistarea gazelor toxice din mediul înconjurător, transmite Agerpres.
Alte descoperiri ale oamenilor de știință
Microbi „dispăruți” găsiți în fecale antice ar putea ușura bolile cronice
Oamenii de știință care lucrează cu fecale arhaice au descoperit microbi necunoscuți.
Conform CNN, acești microbi ar putea ajuta în lupta cu boli cronice precum diabetul. Microbii trăiau în sistemele digestive ale strămoșilor noștri, formând o parte din microbiomul uman. Aceștia diferă semnificativ față de microbii care se regăsesc în stomacul omului modern care trăiește în societatea industrializată, se arată într-un studiu publicat miercuri în jurnalul Nature.
Microbiomul este o combinație de ciuperci, bacterii și viruși care se află în stomacul uman, mai ales în intestinul gros, și ajută la digerarea mâncării, luptă cu bolile și reglează sistemul imunitar al omului. (Citește mai mult AICI.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
