"De-a lungul istoriei, noi, românii am trecut printr-un astfel de eveniment, ştim ce înseamnă şi ştim cât de dureros este, inclusiv din punct de vedere financiar. Am avut, în 1977, în 10 mai, un blackout total. Am mai avut unul în acelaşi an, în 4 martie, în timpul cutremurului - nu a durat atât de mult. Celălalt a durat 16 ore. O parte dintre noi am trăit acele lucruri. Nu am înţeles noi prea bine atunci - nu ni se spunea - dar apoi am înţeles tot filmul. Practic, sistemul electroenergetic este un sistem viu, este un sistem de o complexitate uriaşă, este mai complex decât o rachetă spaţială. Este monitorizat 24 de ore din 24 de ore. Are nişte supape de siguranţă, care sunt în noduri, care sunt la producător şi la staţiile de transformare". a povestit Iulian Iancu, la DCNews TV.
"Când consumul e mai mare decât se poate furniza, ca să nu cadă tot sistemul, să se strice, se autodeconectează în lanț", a adăugat Răzvan Dumitrescu.
"În 1977, pentru că sistemul avea un anumit nivel al calităţii, s-a rupt un izolator în staţia de la Tismana, a blocat linia Tismana-Porţile de Fier, a închis trei grupuri la Porţile de Fier. Unda de şoc s-a dus la Rovinari, au intervenit dispecerii şi au închis şi acolo două grupuri şi s-a făcut o gaură în sistem de 1100 de megawaţi. Brusc, s-a creat o furtună în sistem", a mai spus Iulian Iancu.
Situația României, în cazul unui blackout
Recent, directorul Dispeceratului Energetic Naţional (DEN) a explicat în cât timp ar putea fi reluată alimentarea cu energie în România în cazul unui blackout la nivel european. Regulamentele europene în domeniul energiei prevăd ca, în cazul unui blackout, alimentarea cu electricitate a tuturor consumatorilor să fie reluată în maximum 6 ore, iar Dispeceratul Energetic Naţional (DEN) din cadrul Transelectrica poate face acest lucru, a afirmat, miercuri, Virgiliu Ivan, directorul DEN, transmite Agerpres.
El a explicat că România funcţionează interconectat, la nivel european, într-o infrastructură energetică din care fac parte 34 de ţări şi 41 de operatori de transport şi sistem.
"La vârf de consum din perioadele cele mai dificile se înregistrează până la 600.000 de MW. Astfel că 2.000 - 3.000 de MW care ar putea fi importaţi de una sau alta dintre ţări nu reprezintă foarte mult", a arătat Ivan, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
"Trebuie să ştim de asemenea că, la nivel european, în cadrul acestui sistem principalul aspect pe care îl urmărim este cel al solidarităţii. Este foarte important că suntem parte a acestui sistem interconectat, ENTSO-E, iar o problemă se rezolvă prin participarea tuturor celorlalţi, este o obligaţie", a continuat reprezentantul DEN.
"În caz de blackout, avem aceste capabilităţi de repornire în 6 ore”
În 2015, au început să fie emise, pentru funcţionarea operatorilor de transport şi sistem, regulamente europene. S-a trecut de la manuale de operare la reglementări europene cu caracter de lege pe care le pun în practică toate ţările europene.
"Astfel că activitatea de prevenire a unor astfel de situaţii este foarte serios tratată. În caz de blackout, regulamentele stabilesc ca durata de repornire a alimentării să fie de maximum de 6 ore, deci nu discutăm de întreruperi de alimentare care să afecteze populaţia Europei timp de zile. Dacă se întâmplă un astfel de eveniment, avem aceste capabilităţi de repornire în 6 ore, deci nu discutăm de ordinul zilelor", a subliniat Ivan.
El a explicat că un blackout înseamnă că cel puţin jumătate din consumatorii sistemului energetic rămân nealimentaţi.
Interviul complet, în materialul video de mai jos:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
