Austria intenționează să modifice legislația care a transformat Viena în centrul european al activităților de spionaj

Foto cu rol ilustrativ: Freepik
Foto cu rol ilustrativ: Freepik

Guvernul Austriei dorește modificarea legii care a făcut din Viena capitala europeană a spionajului, după ce serviciile de informații ale țării au fost zdruncinate de un scandal de trădare în favoarea Federației Ruse.

„Suspectez că în oraș există mai mulți agenți, informatori și acoliți ai rușilor decât polițiști”, a spus despre capitala Austriei, în februarie 2023, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigații ai site-ului Bellingcat, Christo Grozev.

Grozev, un cetățean bulgar care a trăit aproape două decenii în Viena, și-a motivat hotărârea de a nu se mai întoarce dintr-o călătorie în Statele Unite, susținând la acea vreme că mai multe surse ale sale i-au spus că ar fi în pericol dacă ar reveni în Austria.

Motivul nu se limitează doar la legăturile istorice strânse dintre Viena și Moscova, ci derivă și din cadrul legislativ austriac însuși. În Austria, activitățile de colectare de informații și spionaj sunt considerate ilegale doar atunci când sunt îndreptate împotriva propriului stat, și nu împotriva altor state.

Joi, ministrul austriac al justiției, Alma Zadic, membră a Partidului Verde, a declarat că intenționează să intensifice dispozițiile relevante ale Codului Penal.

„Trebuie să ne asigurăm că toate activitățile de spionaj din Austria sunt pedepsite, indiferent împotriva cui sunt îndreptate”, a spus aceasta, afirmând ulterior că un proiect de lege adecvat este deja în fază de elaborare și că se anticipă o decizie rapidă.

În Austria, activitățile desfășurate de agențiile de informații sunt conforme cu legea

Legea, elaborată în timpul Războiului Rece, când Austria a adoptat o poziție strict neutră, a fost tot mai supusă criticii în ultimii ani, în special în contextul în care numeroase organizații internaționale, cum ar fi ONU, OSCE și OPEC, își au sediul central în Viena.

Societatea austriacă de radiodifuziune remarcă că, în virtutea acestei legi, Austria este considerată un loc relativ sigur pentru activitățile serviciilor de informații străine. Există o singură excepție pentru serviciile de informații militare - acestea sunt, în general, interzise. Totuși, nici măcar Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Moscova nu se autointitulează astfel, ci este oficial denumit un serviciu de "securitate".

Societatea austriacă de radiodifuziune remarcă că, în virtutea acestei legi, Austria este considerată un loc relativ sigur pentru activitățile serviciilor de informații străine. Există o singură excepție pentru serviciile de informații militare - acestea sunt, în general, interzise. Cu toate acestea, nici măcar Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Moscova nu se autointitulează astfel, ci este oficial denumit un serviciu de "securitate".

Gerhard Karner, ministrul austriac al internelor și unul dintre cei mai influenți membri ai partidului OVP, a exprimat deja susținerea pentru propunerea colegului său din Partidul Verde, spunând că „înăsprirea pedepselor” în domeniul spionajului este „absolut necesară”.

Controversa de spionaj care a agitat situația la Viena

Egisto Ott, un fost angajat al Biroului Federal pentru Protecția Constituției și Contraterorism din Viena, instituție acum desființată, un fel de serviciu de informații interne al Austriei, a fost reținut vinerea trecută împreună cu un alt suspect. Informația a fost comunicată de către Parchetul General din capitală.

Parchetul nu a furnizat detalii referitoare la natura acuzațiilor de spionaj, spunând că acestea implică abuzuri în exercitarea funcției și au afectat interesele Austriei.

Conform informațiilor furnizate de presa austriacă și germană, Ott este bănuit că ar fi furnizat informații clasificate lui Jan Marsalek. Jan Marsalek este un fost membru al consiliului de administrație al companiei germane de plăți Wirecard, care a suferit un colaps dramatic în 2020. Se crede că acesta a fost un informator sau agent al serviciilor secrete rusești .El a dispărut fără nicio urmă după dezvăluirea fraudei de la Wirecard și rămâne de nedepistat după aproape patru ani de la momentul în care Germania a emis un mandat de arestare pe numele său.

Conform ziarului austriac Falter, Ott, sub pretextul monitorizării extremiștilor, ar fi fost implicat, de fapt, în activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, îndreptându-și atenția către opozanții regimului Putin, conform Hot News.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel