Șeful serviciului german de informații externe, BND, avertizează că ostilitatea Rusiei față de Germania și Occident ar putea duce la un "conflict violent".
Şeful Serviciului Federal de Informaţii (BND), Martin Jager, a avertizat luni asupra posibilităţii ca ostilitatea Rusiei faţă de Germania să ducă la un "conflict violent", informează EFE şi AFP.
"Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o nouă dimensiune; este mai periculoasă. Germania riscă să fie implicată într-un conflict violent cu Rusia", a declarat Jager la o audiere în camera inferioară a Parlamentului german, alături de şefii serviciilor de informaţii interne şi ai apărării.
În calitate de membră a NATO, Germania a devenit principala susţinătoare a Ucrainei şi, potrivit guvernului, a devenit o ţintă principală pentru acţiuni ostile ale Rusiei, de la campanii de dezinformare şi tentative de asasinat până la spionaj.
Jager a menţionat tentativa de atac cu dronă împotriva unui avion de transport ucrainean pe aeroportul din Leipzig, din august, pentru care agenţii ruşi sunt principalii suspecţi.
Acest incident este doar un exemplu, potrivit lui Jager, pentru care Rusia reprezintă cea mai directă, extinsă şi concretă ameninţare la adresa Germaniei, deoarece Berlinul se opune proiecţiei puterii hegemonice ruseşti în Europa.
"Rusia poartă un război sub acoperire împotriva noastră"
"Rusia poartă un război sub acoperire împotriva noastră. Acest război nedeclarat nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice obişnuite", a adăugat Jager, care a plasat Rusia condusă de Vladimir Putin în centrul activităţii BND.
"Pe baza tuturor tuturor datelor disponibile în prezent, ceea ce considerăm plauzibil - şi insist pe 'plauzibil' - sunt, fără îndoială, acţiuni selective, cu impact redus, ale Rusiei împotriva anumitor state membre ale NATO", a declarat preşedintele BND.
"Riscul unor atentate împotriva unor obiective din Germania rămâne real şi actual. Trebuie să facem faţă acestei situaţii", a adăugat Jager, care a făcut aluzie la faptul că Germania se află într-o "zonă gri" în faţa ameninţării ruseşti, o poziţie împărtăşită şi de alţi parteneri din NATO, cum ar fi statele baltice.
Jager a subliniat că "conceptul revizionist şi expansionist al politicii externe şi de securitate ruse merge dincolo de Ucraina" şi "partenerii noştri din statele baltice îl trăiesc" pe propria lor piele.
"Putem extrapola ceva similar în regiunea Mării Baltice, iar pe flancul sud-estic al NATO, situaţia nu este foarte diferită", a adăugat şeful BND, care a sugerat că Rusia testează în prezent partenerii Alianţei Atlantice cu acţiuni precum recentele încălcări ale spaţiului aerian al naţiunilor aliate.
"Este o mare iluzie să credem că, odată cu sfârşitul războiului din Ucraina, conflictul cu Rusia se va fi încheiat"
Jager a subliniat că nici Germania, nici partenerii săi nu au căutat "confruntare" cu Rusia.
"Rusia este cea care ne impune acest lucru", a subliniat el, reiterând în acelaşi timp că sprijinul pentru Ucraina este unul dintre interesele principale ale Germaniei în contextul geopolitic actual.
"Sprijinul pentru Ucraina este un interes fundamental al Germaniei. Dacă nu l-am oferi - şi acest lucru este valabil nu numai pentru Germania, ci şi pentru alţi parteneri europeni şi pentru NATO - ar trebui să ne confruntăm cu consecinţe grave", a explicat el.
"Este o mare iluzie să credem că, odată cu sfârşitul războiului din Ucraina, conflictul cu Rusia se va fi încheiat. Nu trebuie să cădem în această presupunere şi trebuie să insistăm foarte mult asupra acestui lucru", a concluzionat el.
La rândul său, Sinan Selen, şeful Serviciului Federal de Informaţii (BfV), a subliniat că operaţiunile ruseşti au inclus, dincolo de spionajul tradiţional, "operaţiuni de sabotaj şi asasinat" care vizează în mod specific "industria militară şi infrastructura militară".
Cancelarul german Friedrich Merz, aflat duminică în vizită la Kiev, s-a angajat să continue sprijinirea Ucrainei pentru a proteja Europa, în contextul în care AfD, partid de opoziţie prorus de extremă dreapta care cere încetarea ajutorului acordat Kievului, câştigă teren în Germania, conform Agerpres.
Lavrov acuză Germania că a început un "război real" împotriva Rusiei
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, acuză Germania că a declanșat un „război real” împotriva Rusiei, pe fondul acuzațiilor Berlinului privind implicarea Moscovei în spionaj și în incidentul cu dronă de la aeroportul din Leipzig.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a transmis faptul că, în opinia sa, Germania a declanşat un război real împotriva Rusiei. Declaraţia acestuia vine în contextul reacţiei Berlinului la presupusa implicare a Moscovei în incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig din august.
Concret, Germania a anunţat la începutul acestei săptămâni o serie de măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, după ce a acuzat Moscova că a trimis o dronă încărcată cu explozibil la începutul lui august pe aeroportul din Leipzig, o platformă militară capitală pentru armata germană şi pentru NATO.
"Toate aceste declaraţii ale lui Merz (n.r. - cancelarul german Friedrich Merz )despre transformarea Germaniei în principala putere militară din Europa sunt puse în practică. Practic, el ne declară război", a spus Serghei Lavrov.
Presa germană a relatat miercuri că poliţia criminală germană a identificat ADN-ul a doi bărbaţi cu paşaport rusesc suspectaţi că au adus acea dronă cu explozibil pe aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne Alexander Dobrindt a declarat că "anchetele poliţieneşti, modurile de operare şi informaţiile serviciilor de informaţii" germane demonstrează "o responsabilitate rusească în tentativa de atentat de pe aeroportul din Leipzig".
Germania ia în calcul măsuri antisabotaj
Germania are ca obiectiv un pachet amplu de măsuri pentru a se apăra împotriva atacurilor cu drone, dar şi împotriva atacurilor cibernetice sau altor forme de sabotaj rusesc.
Alexander Dobrindt, ministrul german de Interne, spune că "atacurile hibride ale Rusiei au devenit o parte a realităţii cotidiene. Aceste atacuri se vor intensifica, dar ne putem apăra şi proteja".
Rusia respinge de multă vreme acuzaţiile conform cărora desfăşoară operaţiuni în Europa occidentală şi a negat implicarea în atacul de pe aeroportul german, declarând că va răspunde la ceea ce purtătorul de cuvânt al ministerului său de externe a numit "acţiune antirusească"
Potrivit articolului de duminică din Bild, în care era citat ministrul Dobrindt, capacităţile mobile de apărare antidronă ale poliţiei ar urma să fie extinse în cadrul planului, cu unităţi de contracarare a dronelor cu desfăşurare rapidă staţionate în oraşe pentru a proteja spaţiul aerian de deasupra centrelor de transport critice şi a districtelor guvernamentale.
Companiilor care operează infrastructură critică, cum ar fi utilităţile de energie electrică şi producătorii de echipamente militare, li se va acorda autoritatea legală nu doar să detecteze dronele, ci şi să le respingă în mod activ, a adăugat acesta.
Ar urma să fie înfiinţat un scut naţional de protecţie, sau "scut cibernetic", care presupune o reţea de senzori digitali proiectaţi să detecteze şi să intercepteze tentativele de atacuri ale piraţilor informatici.
Guvernul intenţionează, de asemenea, să extindă utilizarea tehnologiilor de IA, recunoaşterea facială biometrică şi supravegherea video, de exemplu în gările feroviare, pentru a identifica presupuşi atacatori care pregătesc acte de sabotaj.