România pregătește noi reguli pentru închirierile pe termen scurt, în acord cu legislația europeană. MEDAT lucrează la implementarea unui sistem de înregistrare și monitorizare a acestor unități de cazare.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) lucrează la adaptarea legislaţiei româneşti pentru armonizare cu regulamentul European 1028/2024, privind închirierea pe termen scurt, a declarat, vineri, Alin Grigore, director general în cadrul ministerului, la un eveniment de specialitate.
"Din perspectiva digitalizării, ce încercăm noi la minister şi la ce lucrăm în ultima perioadă, cu FIHR, cu Consiliul Consultativ, cu celelalte patronate reprezentative sau organizaţii non-guvernamentale, este în primul rând la adaptarea legislaţiei româneşti pentru a ne pune la punct cu regulamentul European 1028/2024, privind închirierea pe termen scurt. Aici, bineînţeles, este important pentru că, din anumite perspective, aceste unităţi de cazare de tipul apartamentelor şi camerelor de închiriat pot reprezenta poate chiar o concurenţă neloială pentru industria hotelieră, pentru pensiuni, pentru unităţile mari în general de cazare, iar, pe de altă parte, în anumite situaţii, pot reprezenta chiar un posibil risc pentru turişti", a spus Alin Grigore, la conferinţa "Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact".
Eliminarea cazărilor aflate în clădiri cu risc seismic
El a menţionat că este importantă eliminarea structurilor de cazare aflate în clădiri cu risc seismic de pe platformele de rezervare.
"Revenind la regulamentul european, acesta are două componente, bineînţeles. Pe de o parte, el trebuie să ofere un număr unic de înregistrare pentru unităţile de cazare de tip apartamente şi camere de închiriat, ceea ce este o provocare, inclusiv pentru noi la minister, în sensul în care, în România, ştiţi foarte bine că toate unităţile care oferă servicii de cazare turistice, ele ar trebui să fie clasificate. Drept urmare, dacă avem unităţi care nu au un certificat de clasificare, ele sunt în afară a legii. Evident, colegii de la direcţia de control, dacă identifică astfel de situaţii, merg şi sancţionează. Pe de altă parte, un lucru poate şi mai important ar fi acela că, tot prin adaptarea legislaţiei la acest regulament, platformele ar urma să ne comunice, atât nouă cât şi la nivel european, informaţii despre turişti, nu neapărat despre turişti individual, că nu acesta este rolul regulamentului, ci mai degrabă de a avea informaţii agregate despre cum arată cele mai importante pieţe turistice pentru România, despre durata sejurului, iar astfel ne putem adapta şi noi politicile publice în funcţie de aceste informaţii", a afirmat Alin Grigore.
Fişa digitală de cazare
De asemenea, acesta a menţionat că se lucrează la fişa digitală de cazare, iar MEDAT se află în legătură la alte instituţii pentru că este un domeniu care ţine inclusiv de siguranţa naţională.
"Un al treilea punct despre care aş vrea să vă vorbesc astăzi, deşi nu are atât de multă legătură poate cu zona de digitalizare, de tehnologie, de inteligenţă artificială, însă este un mecanism prin care ulterior cred că putem atinge astfel de subiecte, este cel al înfiinţării unei organizaţii de management al destinaţiei la nivel naţional. Avem în momentul de faţă aproape 50 de astfel de organizaţii, majoritatea sunt instituite la nivel local sau la nivel judeţean, una singură la nivel regional, însă cred cu tărie că este nevoie de un asemenea instrument, de un OMD naţional, care practic se pună la aceeaşi masă, la masa deciziilor, mediul privat pe de o parte şi statul pe de altă parte, în încercarea de a promova mai bine destinaţia România, de a avea campanii poate mult mai bine ţintite şi acest lucru vă mărturisesc că ne-ar ajuta foarte mult inclusiv pe noi, pentru că ştim că de multe ori poate mediul privat este mult mai flexibil, mult mai angrenat în ceea ce înseamnă realitatea de la firul ierbii, aşadar cred că un astfel de instrument poate avea doar efecte benefice pentru ţara noastră. Aici avem iarăşi un grup de lucru la minister. Zic eu că am avansat destul de bine, cel puţin în ultimele luni", a mai spus Alin Grigore.
Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) organizează vineri conferinţa "Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact", eveniment dedicat transformărilor generate de digitalizare şi inteligenţă artificială în industria ospitalităţii, conform Agerpres.
UE pregătește noi reguli pentru locuințe. Când ar putea fi restricționate închirielile pe termen scurt
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, 9 septembrie 2026, propunerea de regulament privind "Legea privind locuințele accesibile", un act legislativ menit să stabilească reguli comune pentru măsurile prin care autoritățile naționale, regionale sau locale încearcă să protejeze accesul la locuințe accesibile.
Este important de menționat că documentul nu obligă statele să introducă restricții pe piața imobiliară și nici nu creează, la nivelul UE, un nou drept pentru autorități de a interzice anumite activități. Propunerea stabilește, mai degrabă, condițiile în care astfel de măsuri pot fi adoptate în conformitate cu legislația europeană.
Actul reprezintă o componentă a Planului european pentru locuințe la prețuri accesibile, alături de noile norme privind ajutoarele de stat pentru locuințe la prețuri accesibile și de Strategia europeană pentru construcția de locuințe.
Reamintim în acest context că "Planul european privind locuinţele la preţuri accesibile" a fost prezentat în decembrie 2025.
Când poate fi declarată o zonă „sub presiune locativă”
Una dintre cele mai importante prevederi este introducerea unei metodologii comune pentru identificarea zonelor în care există o presiune severă asupra pieței locuințelor.
Pentru ca o zonă să fie considerată „sub presiune locativă”, autoritatea competentă trebuie să analizeze, în principal, raportul dintre prețul locuințelor și venituri.
Pragul propus este de 8. Mai exact, raportul preț/venit trebuie să fie egal sau mai mare de 8, ceea ce corespunde, în metodologia propusă, echivalentului a opt ani de venit disponibil pe cap de locuitor pentru cumpărarea unei locuințe de dimensiune medie.
În plus, raportul trebuie să fi crescut în ultimii 10 ani, iar autoritatea trebuie să concluzioneze că, în lipsa intervenției, presiunea asupra pieței este puțin probabil să dispară în următorii trei ani. Pentru această ultimă evaluare sunt analizate dinamica populației, oferta de locuințe și cererea de locuințe.
Există însă o situație specială: dacă raportul preț/venit ajunge la 10 sau mai mult, condiția privind creșterea raportului în ultimii 10 ani nu mai trebuie îndeplinită.
Evaluarea trebuie să se bazeze pe date obiective, transparente și verificabile, iar teritoriul declarat sub presiune locativă trebuie delimitat cât mai strict. Poate fi vorba despre un cartier, o localitate, o zonă metropolitană, o zonă rurală sau doar o parte a acestora.
Măsurile vin în contextul în care în ultimii ani, să fii proprietar al propriei locuințe pare să fie un vis tot mai greu de îndeplinit. Prețurile locuințelor cresc în toată Europa (în medie cu 53% în ultimul deceniu), însă salariile nu cresc în același ritm. Potrivit datelor Eurostat privind distribuția populației în funcție de statutul locativ, 68% dintre cetățenii europeni locuiesc în propriile case.
Se schimbă regimul închirierilor în scop turistic la particulari