România solicită o prezență NATO mai puternică în zona Mării Negre, ca răspuns la presiunea tot mai mare exercitată de Rusia. Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a declarat pentru Politico că alianța ar trebui să mute în regiune echipamente anti-dronă, radare și sisteme de rachete de apărare aeriană, într-o nouă misiune menită să descurajeze incursiunile aeriene ostile.
"Marea Neagră este… locul în care rușii au un interes uriaș. Este o mare care ar trebui protejată și este o mare în care România este foarte interesată [ca NATO] să ofere protecție", a spus el în cadrul interviului, oferit în contextul Conferinței de Securitate de la München.
Presiune crescută pe flancul estic
În ultimul an, NATO a inițiat mai multe misiuni pentru protecția flancului estic. Printre acestea se numără Baltic Sentry, creată pentru a preveni atacurile asupra cablurilor submarine, și Eastern Sentry, orientată spre consolidarea apărării aeriene în regiuni considerate vulnerabile. Săptămâna trecută, alianța a mai anunțat și Arctic Sentry, un gest de reasigurare după comentariile lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei.
În acest context, Miruță consideră că și Marea Neagră ar trebui să beneficieze de o misiune dedicată, pe modelul Eastern Sentry, denumită provizoriu "Black Sea Sentry". Aceasta ar răspunde presiunii crescânde a Rusiei și "războiului dronelor" dus în Ucraina, dar cu impact direct asupra României.
Un oficial NATO a reacționat la solicitarea ministrului român și a confirmat pentru Politico că alianța va continua să adapteze Eastern Sentry, inclusiv pentru a răspunde "încălcărilor spațiului aerian, inclusiv în România". "NATO lucrează cu România pentru a consolida și mai mult această direcție", a adăugat oficialul.
Provocări în monitorizarea aeriană
Din 2022, de când Rusia a atacat Ucraina, România a înregistrat mai multe incidente cu drone intrând pe teritoriul său. Bucureștiul a răspuns prin modificarea legislației privind doborârea dronelor, relocarea trupelor la graniță și achiziția sistemului american anti-dronă Merops. Cu toate acestea, incursiunile au continuat.
"Vedem drone venind peste Marea Neagră spre Ucraina", a spus Miruță, iar "activitatea crește. Este dificil să scanezi 24 de ore pe zi întreg acest teritoriu. Scanăm tot, dar ne concentrăm resursele mai ales în zonele unde se află populația."
Apropierea de front complică și mai mult situația. Ucraina se află pe malul opus al Dunării, ceea ce îngreunează evaluarea rapidă a traiectoriei dronelor. Pentru armată, devine "dificil să decidă dacă o dronă care vine se va opri acolo sau nu".
Necesitatea unei prezențe aliate
Argumentele pentru o misiune dedicată Mării Negre nu se limitează doar la amenințările aeriene. Deși Eastern Sentry ar trebui să acopere teoretic și spațiul aerian al României, Rusia ridică riscuri suplimentare și în zona maritimă. Potrivit Oanei Popescu-Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, Moscova prezintă un "deficit uriaș" de informații și supraveghere pentru aliați. Mai mult, proiectul românesc de gaze Neptun Deep, așteptat să intre în producție anul viitor, crește potențialul de activități hibride ale Rusiei, incluzând sabotorii, bruiaj GPS și comportament suspect al navelor rusești.
Ca reacție, NATO ar putea să lanseze drone subacvatice. Totodată, ar putea îmbunătăți detecția prin satelit și ar putea centraliza monitorizarea regională, măsuri susținute de Miruță.
"Solicit o distribuție echitabilă pe întreg flancul estic, de la Marea Neagră până la Marea Baltică", a spus ministrul, menționând că un program Black Sea Sentry ar putea implica aducerea de mai multe "sisteme anti-dronă, radare, rachete antiaeriene" și alte echipamente aliate.
Dubiile unor aliați
Nu toți partenerii NATO văd însă utilitatea unei noi misiuni. Unii se tem că aceasta ar suprasolicita resursele deja limitate. "Din cauza modelului de forțe deja suprasolicitat, nu văd o dorință puternică pentru asta", a afirmat, sub anonimat, un diplomat NATO.
Radu Miruță insistă însă: "Există resurse concentrate în zona Mării Baltice, dar este nevoie și în Marea Neagră. Așa că haideți să distribuim în mod echitabil resursele între aceste două puncte", conform POLITICO.