Reforma administrativ-teritorială propusă de PSD s-ar putea lovi de un obstacol major. Mai mult, aceasta pare mai mult o metodă de negociere a social-democraților cu alți decidenți politici.
Reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD, care vizează comasarea localităților și reorganizarea județelor, ar putea schimba semnificativ actuala structură administrativă a României. Planul prevede reducerea numărului de județe la 17 și desfășurarea procesului în două etape, începând cu o comasare voluntară a comunelor mici până la 1 martie 2027, urmată de una obligatorie. De asemenea, orașele cu mai puțin de 10.000 ar putea fi comasate sau retrogradate la statutul de comună, iar reforma ar urma să intre în vigoare în 2028, odată cu următorul ciclu electoral.
Propunerea ridică însă numeroase semne de întrebare privind implicațiile constituționale. Într-o intervenție exclusivă pentru DC News, politologul Cristian Pîrvulescu a explicat principalul obstacol aflat în calea reformei, riscurile existente, dar și cine e marele câștigător. Totodată, acesta pune sub semnul întrebării intenția reală din spatele demersului, pe care îl interpretează mai degrabă ca pe o manevră de negociere politică a social-democraților decât ca pe o reformă administrativă propriu-zisă.
"Este cât se poate de discutabil din punct de vedere constituțional"
"Aici vorbim despre o situație, așa cum arată în momentul de față propunerea prezentată de fostul primar al Bacăului, europarlamentar al PSD, foarte complicată. Aș spune că este chiar neconstituțională și am să explic de ce. Unul dintre marile motive este desființarea județelor cu populație maghiară. Faptul că PSD-ul, odată în plus, adoptă limbajul naționalist implicit și nu explicit al AUR, este deja o victorie a AUR dincolo de redesenarea hărții. O redesenare a hărții va duce și la o favorizare a AUR-ului. De ce? Pentru că AUR este partidul care are cele mai multe voturi disipate la nivel regional, iar în sistemul electoral care se va păstra, odată cu redefinirea hărții, va deveni primul. De altfel, este o reformă care presupune regionalizare prin comasarea comunelor și județelor. Din punctul meu de vedere este cât se poate de discutabil din punct de vedere constituțional. Probabil că este o încercare de negociere și este un răspuns la poziția pe care UDMR-ul a avut-o. A fost un răspuns total neinspirat, foarte riscant, care poate să împingă România pe marginea confruntării etnice cu Ungaria, de unde a reușit să iasă vreme de 37 de ani.
Un eventual conflict cu Ungaria după redefinirea județelor cu populație maghiară
Aventurismul politic al liderilor PSD ajunge foarte departe. Conceptul pe care îl folosim în știința politică pentru a defini relația noastră cu maghiarii se numește democrație consociativă. Altfel spus, minoritatea maghiară a fost implicată în toate formele de guvernare, astfel încât frustrările care se strâng la nivel social și etnic să se disipeze la nivel politic. În momentul în care se încearcă în mod evident o încălcare a prevederilor Cartei Europene, care este obligatorie pentru România, o condiție prevăzută de articolul 20 din Constituție, atunci avem o mare problemă. Conform articolului 20, legislația internațională privind drepturile omului este obligatorie în România în măsura în care este ratificată. România a ratificat Cartea Europeană explică că nu se pot face modificări teritoriale care afectează reprezentarea etnică. Or ceea ce se întâmplă acum este exact ca reformele din 1964 și 1968 ale comuniștilor care au distrus regiunea maghiară, stârnind enorm de multă frustrare și elemente centrale în național-comunismul românesc, care nu erau neapărat legate de Nicolae Ceaușescu. Riscurile sunt foarte mari în acest context, luând în calcul și un eventual conflict cu Ungaria. Nu cred că vorbim de intenția reală de reformă, ci de o paradă pentru negocieri.
România are o tradiție județeană puternică. Nici Carol al II-lea și nici sovieticii nu au reușit să schimbe administrația
Dincolo de faptul că propunerea de reducere a numărului de comune pare că este una importantă, nu avem niciun studiu de impact care să ne demonstreze care ar fi economiile și câștigurile pentru autoritățile locale respective. În ceea ce privește organizarea județelor, deși este o variantă care se discută de multă vreme, având în vedere că regionalizarea s-a blocat de fiecare dată, trebuie să înțelegem de ce s-a blocat. S-a blocat în ceea ce privește reforma constituțională. Vor să ocolească reforma constituțională prin comasarea județelor. Comasarea județelor se va lovi de opoziția tuturor liderilor de partide din diferite zone. Criteriul pe care l-au ales, am văzut cu toții, este sediul Curții de Apel. Trebuie să spunem că România are o tradiție județeană puternică. Județele sunt o tradiție istorică. Așa cum au fost comitatele în Transilvania, în România județele sunt încărcate cu o tradiție administrativă puternică. Au existat încercări de desființare a județelor. Una dintre ele a fost în vremea lui Carol al II-lea, mai exact reforma din 1938 a ținuturilor, iar a doua a fost cea a comuniștilor cu regiunile și raioanele, pe baza modelului sovietic. Amândouă au eșuat. Reforma lui Ceaușescu din 1968 a fost considerată o revenire la normal. A fost salutată de foarte mulți dintre români și au definit-o ca o situație firească. Nu cred că această comasare a județelor, care pare să fie autoritară, poate să soluționeze probleme importante. Cred că aici ar fi trebuit să existe o metodă foarte bine etapizată, graduală.
"Manevra PSD pare un joc de negociere cu cineva, dar oare în ce direcție? Care e scopul"?
Există o reacție puternică, o ilegalitate clară pentru că se încalcă legislația europeană pe care România a recunoscut-o, pe care a ratificat-o, și care face parte din sistemul constituțional românesc. Va exista o rezistență foarte puternică. USR este micul câștigător în această ecuație. Marele câștigător va fi AUR, nu PSD. Este o reformă sinucigașă pentru PSD. Primul motiv este că aleșii locali vor migra către AUR, care va deveni deodată apărătorul lor numai pentru a-i prelua și a avea un avantaj în alegeri. Al doilea motiv este că, potrivit sondajelor, AUR-ul a devenit primul partid din țară și va beneficia de pe urma acestui lucru. Sigur, a apărut astăzi un sondaj care ne arată că o alianță PNL-USR ar ocupa locul 1, deci înaintea AUR, cu vreo 3%. Cele trei procente reprezintă peste tot o marjă de eroare, deci nu e un semnal serios. Suntem încă foarte departe. Între AUR și PNL-USR, fie alianță sau un partid fuzionat, PSD-ul va fi laminat. Manevra PSD pare un joc de negociere cu cineva, dar oare în ce direcție? Există cineva care încearcă să prezinte situația într-un fel sau altul, dar nu înțeleg ce vor. Vor să dărâme guvernul și să-l oblige pe prim-ministru să-și asume răspunderea pe o legislație pe care nu o va asuma niciodată? Se poate face o astfel de reformă fără consultări cu forțele politice și comunitățile locale? Nu! Atunci, care este scopul întregului joc", a spus Cristian Pîrvulescu.