Update:
Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, şi-a recunoscut eşecul la referendumul pe care l-a convocat pe tema reformării sistemului de justiţie, dar a confirmat că nu are intenţia să demisioneze, transmite AFP.
'Italienii au decis. Iar noi respectăm această decizie. (...) Însă aceasta nu schimbă cu nimic angajamentul nostru de a continua, cu seriozitate şi determinare, să lucrăm pentru binele naţiunii şi să ne onorăm mandatul ce ne-a fost încredinţat', a declarat ea într-un mesaj video pe platforma X.
Reforma separa carierele judecătorilor şi procurorilor astfel încât aceştia să nu mai poată face schimb de funcţii.
Referendumul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, încheindu-se luni la ora locală 15.00.
Rata de participare a fost de peste 58%, mult mai mare decât se anticipa, în urma unei campanii care a scos la iveală o profundă animozitate între coaliţia de centru-dreapta şi corpul magistraţilor.
După numărarea buletinelor în peste 90 dintre secţiile de vot, 'nu' a obţinut un scor de aproape 54%, faţă de 46% pentru 'da'.
Acest rezultat este o grea lovitură pentru Giorgia Meloni, care conduce din octombrie 2022 un guvern de coaliţie de o stabilitate neobişnuită în Italia.
'Este un rezultat foarte rău. Aceasta înseamnă că ea a pierdut sprijinul electoratului italian asupra unui punct major din programul său şi a uneia dintre propunerile emblematice ale dreptei (...) de 30 de ani', a comentat pentru AFP Daniele Albertazzi, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Surrey, Marea Britanie.
'Următoarele alegeri legislative (prevăzute pentru toamna lui 2027, n. red.) se apropie cu paşi mari', iar centru-stânga are şansele sale dacă va reuşi să se unească, consideră expertul.
În opinia sa, 'imaginea de invincibilitate (a Giorgiei Meloni) nu mai este de actualitate', chiar dacă 'aceasta nu înseamnă, desigur, că ea va pierde alegerile'.
'Noi am spus încă de la început că referendumul nu va avea niciun impact asupra sorţii guvernului', a reiterat Galeazzo Bignami, liderului grupului Fratelli d'Italia (FdI), partidul Giorgiei Meloni, în Camera Deputaţilor, la postul de televiziune La7.
'Am făcut-o! Trăiască Constituţia', a scris, în schimb, pe X şeful Mişcării 5 Stele (M5S, de opoziţie), Giuseppe Conte.
'Un vot cu repercusiuni politice considerabile. Este o notificare de evacuare trimisă acestui guvern, după patru ani', a declarat mai târziu Conte într-o conferinţă de presă, adăugând că M5S 'are dreptul să joace un rol de prim-plan în acest nou anotimp politic, această nouă primăvară'.
Guvernul, care i-a acuzat pe magistraţi de interferenţă nejustificată în domenii de la lucrări publice până la imigraţie, afirma că reforma era necesară pentru a 'preveni conflictele de interese dintre cele doua grupuri şi pentru a preveni partizanatul politic'.
Reforma s-a confruntat cu o opoziţie vehementă din partea magistraţilor şi a opoziţiei de centru-stânga.
Ea a fost aprobată de parlament în octombrie, dar trebuia supusă unui referendum întrucât implica modificarea Constituţiei.
În prezent, magistraţii intră în cariera juridică printr-un examen unic şi pot schimba rolurile pe parcursul ei.
Reforma prevedea însă că aspiranţii trebuie să aleagă de la început între cariera de judecător şi cea de procuror, fără posibilitatea de a trece de la una la cealaltă.
Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) care supervizează numirile şi problemele disciplinare, ar fi fost scindat în două organisme autonome distincte, ai căror membri ar fi fost traşi la sorţi, nu aleşi, o modificare menită să contracareze grupurile de presiune.
Știrea inițială:
Cu peste 80% din voturi numărate, aproximativ 53,99% dintre oameni s-au opus reformelor propuse de Meloni. Doar 46,01% le-au susținut, scrie Politico.
Înfrângerea ar putea slăbi influența sa politică, alegerile generale fiind așteptate înainte de sfârșitul anului viitor.
Dreapta din Italia a dorit de mult timp să reformeze sistemul judiciar pe care îl consideră politizat și părtinitor spre stânga, promițând că reformele propuse în referendum vor face sistemul mai responsabil.
Oponenții reformelor lui Meloni au avertizat că o revizuire riscă să slăbească independența judiciară și au prezentat referendumul ca o încercare de a aduce funcționarii juridici extrem de autonomi sub controlul guvernului.
CITEȘTE ȘI - Prezenţă record la referendumul pentru justiţie din Italia. Votul continuă şi luni
Ce reforme dorea Giorgia Meloni?
Alegătorilor li s-a cerut să aprobe modificări privind modul în care sunt conduși și disciplinați judecătorii și procurorii, inclusiv separarea traseelor lor profesionale și reorganizarea organismelor de supraveghere.
Tensiunea legată de justiție reflectă conflicte de lungă durată în politica italiană. Investigațiile Mani Pulite (Mâini curate) din anii ’90 au scos la iveală o rețea vastă de corupție care a distrus întreaga clasă politică, lăsând magistrații cu o autoritate sporită și politicieni profund neîncrezători în sistemul judiciar.
Umbra fostului prim-ministru playboy și magnat media Silvio Berlusconi, care și-a construit mare parte din narativa politică în jurul conflictelor cu procurorii, a planat, de asemenea, asupra campaniei.
Guvernul Giorgiei Meloni s-a confruntat repetat cu instanțele în legătură cu politici care variază de la aplicarea legislației privind migrația până la proiecte majore de infrastructură, în timp ce mai mulți miniștri s-au aflat sub investigații.
În ciuda naturii sale tehnice, referendumul a fost văzut pe scară largă ca un test al autorității și poziției politice a lui Meloni. Rezultatul este așteptat să modeleze tonul dezbaterii politice din Italia în lunile următoare.