Potrivit comisarului european pentru Energie, războiul din Iran a generat până acum costuri de peste 100 de miliarde de euro pentru consumatorii de energie din Uniunea Europeană.
Creşterea preţurilor la energie din cauza războiului din Iran i-a costat până acum pe consumatorii din Uniunea Europeană peste 100 de miliarde de euro, a declarat marţi comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen, citat de dpa.
"Aceasta, desigur, ne arată cât de rău este pentru noi să fim dependenţi, cât de nesustenabil este să depindem de surse de energie din alte părţi ale lumii", a afirmat Jorgensen la Dublin, într-o întâlnire a miniştrilor energiei din UE.
Preţurile la motorină şi benzină au crescut recent, determinându-l pe preşedintele american Donald Trump să ia în considerare oprirea exporturilor de motorină.
Această măsură ar putea avea consecinţe pentru Europa, având în vedere că SUA au fost unul dintre cei mai importanţi furnizori ai Europei.
"Nu este în interesul nimănui, nici al SUA, nici al nostru, să nu avem un flux de energie cât mai liber posibil în aceste vremuri dificile"
"Am trimis un semnal foarte clar omologului meu american şi, de asemenea, publicului, şi anume că nu este în interesul nimănui, nici al SUA, nici al nostru, să nu avem un flux de energie cât mai liber posibil în aceste vremuri dificile", a menţionat Jorgensen.
Comisarul pentru energie a spus că este mulţumit că secretarul american al energiei, Chris Wright, a respins interzicerea exporturilor.
Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a declarat că organizaţia sa oferă consultanţă partenerilor din întreaga lume, inclusiv SUA, în ceea ce priveşte motorina şi benzina.
"Europa este una dintre regiunile cele mai expuse, dacă nu chiar cea mai expusă, când vine vorba de motorină, pentru că Europa importă o cantitate uriaşă de motorină, şi ne apropiem de sezonul dificil, sezonul de iarnă", a spus Birol la Dublin.
Referitor la posibile eliberări de stocuri, Birol a remarcat că AIE urmăreşte îndeaproape pieţele de produse.
Jorgensen a făcut referire la o lege în prezent negociată de statele membre şi de Parlamentul European, cu scopul de a reduce consumul de combustibili fosili şi de a stimula electrificarea.
"Trebuie să înlocuim combustibilii fosili, acele molecule poluante şi scumpe importate, cu energie produsă la nivel local, cu electroni verzi", a spus el, conform Agerpres.
Interzicerea exporturilor SUA ar putea scumpi motorina și în România
"SUA exportă către întreaga lume aproximativ 1,4–1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categorie formată în principal din motorină. Vorbim despre un furnizor pe care piața mondială nu îl poate șterge din calcule printr-o simplă declarație politică.
Cererea mondială de diesel este de ordinul a 30 de milioane de barili pe zi. Exporturile americane reprezintă astfel aproximativ 5% din cererea mondială. Pare puțin doar dacă ignorăm cum funcționează o piață tensionată: prețul este decis de ultimii barili disponibili, de cei pentru care importatorii trebuie să concureze. AIE arată că motorina este deja punctul vulnerabil al pieței petroliere, în condițiile pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu și Rusia și ale presiunii asupra rafinăriilor", explică Dumitru Chisăliţă.
Dumitru Chisăliţă atrage atenţia că, într-un astfel de scenariu, Europa este expusă direct.
"Livrările americane către continent au coborât de la circa 540.000 barili pe zi la începutul lui august la circa 350.000 barili pe zi spre sfârșitul lunii. Importurile europene totale de motorină fuseseră de aproximativ 1,56 milioane barili pe zi în iulie. Dacă raportăm cele 350.000 de barili la această bază, obținem aproximativ 22%", explică expertul în energie.
Cu cât ar creşte preţul motorinei în România
"O interdicție americană nu ar însemna că fiecare litru care pleacă acum din SUA spre Europa dispare definitiv din consum. Comercianții ar căuta alte surse, iar rafinăriile ar încerca să răspundă. Întrebarea este la ce preț. Când mai mulți cumpărători licitează pentru aceleași cargouri, factura crește înainte să apară o penurie la pompă.
Într-un scenariu de interdicție completă menținută câteva luni, estimam o scumpire suplimentară a motorinei la pompă de aproximativ 0,10–0,25 euro/litru în Europa, față de situația în care SUA continuă să exporte, independent de evoluțiile crescătoare ale țițeiului/motorinei din ale cauze (Blocarea Stramtorii Hormus, Blocarea Bab el-Mandeb, Reducerea capacității de rafinare a Rusiei). Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central presupune o creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, un curs rotunjit de 4,5 lei/dolar și transmiterea costului în prețul cu TVA. Calculul dă aproximativ 0,51–1,20 lei/litru. Sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
La 26 septembrie 2026, motorina standard se situa în jurul a 10,95–11,05 lei/litru, în funcție de sursa de monitorizare și de stație. Din acest punct, 11,50 lei/litru înseamnă încă aproximativ 55 de bani. Dacă ar fi anunțată acum o interdicție totală și cotațiile europene ar reacționa, acest prag ar putea fi atins în circa una până la două săptămâni. Pragul de 12,20 lei/litru cere o creștere de aproximativ 1,25 lei și ar putea fi atins în trei până la șase săptămâni, dar numai dacă restricția persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă și majorarea angro ajunge la pompă. Al doilea prag nu este inevitabil", explică Dumitru Chisăliţă.
"Riscul nu este că mâine dispare motorina din benzinării. Riscul este ca Europa să găsească motorină doar plătind tot mai mult pentru ea, iar economia României să se confrunte cu a treisprăzecea criză din Policriza în care este, să primească încă un șoc de cost. Dacă interdicția rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru pragurile de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacție se va măsura în săptămâni, nu în ani", subliniază preşedintele AEI.
Nota de plată a războiului SUA-Iran: 38 de miliarde de dolari în doar șase luni