Update 37: Israelul afirmă că a lovit la Teheran un laborator universitar legat de programul nuclear iranian
Armata israeliană a afirmat sâmbătă seara că a lovit un centru universitar din Teheran, legat de "programul nuclear militar" al Republicii islamice, potrivit AFP.
Armata israeliană a "lovit un sit strategic de cercetări şi dezvoltare utilizat de regimul terorist iranian pentru a dezvolta componente de arme nucleare la Teheran", se afirmă într-un comunicat.
"Instalaţia universităţii Malek Ashtar era utilizată de industriile militare ale regimului şi de dispozitivul de rachete balistice pentru a produce componente şi arme nucleare", afirmă armata.
"Această universitate depinde de Ministerul iranian al Apărării şi face obiectul sancţiunilor internaţionale din cauza activităţilor şi eforturilor sale de-a lungul anilor pentru a face să progreseze programul nuclear iranian şi să producă rachete balistice", potrivit aceluiaşi comunicat al armatei.
Această lovitură constituie o "etapă suplimentară în efortul continuu pentru reducerea capacităţilor regimului iranian de a face progrese spre obţinerea armei nucleare", adaugă documentul citat.
Update 36: G7 cere Iranului "să pună capăt imediat şi necondiţionat" atacurilor sale "nejustificabile"
Miniştrii de externe ai ţărilor din G7 au cerut sâmbătă Iranului "să pună capăt imediat şi necondiţionat" atacurilor sale "nejustificabile" împotriva ţărilor din Orientul Mijlociu, relatează France Presse.
"Cerem să se pună capăt imediat şi necondiţionat tuturor atacurilor pe care le efectuează regimul iranian", potrivit unui comunicat comun al miniştrilor de externe din G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia, Regatul Unit, precum Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al UE).
Iranul a ripostat la campania aeriană americană şi israeliană, lansată în 28 februarie, atacând numeroase ţări din regiune, vizând în acelaşi timp ţinte militare occidentale, dar şi infrastructuri energetice şi instalaţii civile.
G7 îşi exprimă "sprijinul pentru partenerii noştri din Orientul Mijlociu în faţa atacurilor nejustificabile ale Republicii Islamice Iran şi ale grupărilor pe care le susţine", potrivit comunicatului.
Până în prezent, diferitele ţări atacate de Iran nu au ripostat militar.
"Susţinem dreptul ţărilor atacate în mod nejustificabil de către Iran sau de către susţinătorii săi să-şi apere teritoriul şi să-şi protejeze cetăţenii. Ne reafirmăm sprijinul neclintit pentru securitatea, suveranitatea şi integritatea lor teritorială", adaugă miniştrii de externe din G7.
Referitor la circulaţia în strâmtoarea Ormuz - rută petrolieră mondială prin care trecerea navelor a fost întreruptă - G7 subliniază "importanţa păstrării rutelor maritime şi a securităţii navigaţiei, în special în strâmtoarea Ormuz şi pe toate căile navigabile cheie asociate, precum şi a securităţii şi siguranţei lanţurilor de aprovizionare şi stabilităţii pieţelor energetice".
Update 35: Atac iranian cu rachete asupra oraşului israelian în care se află un centru de cercetare nucleară
Douăzeci de persoane au fost rănite sâmbătă în sudul Israelului după ce una sau mai multe rachete iraniene au lovit zona Dimona, unde se află o instalaţie dedicată cercetărilor nucleare, au anunţat serviciile de urgenţă israeliene, potrivit AFP.
În această regiune situată în deşertul Negev, "din ansamblul obiectivelor lovite, echipele Magen David Adom (MDA,echivalentul israelian al Crucii Roşii) au preluat 20 de răniţi prezentând leziuni provocate de schije, traumatisme survenite în timp ce se îndreptau spre zone protejate", indică un comunicat al MDA.
Printre răniţi figurează un băieţel de zece ani şi o femeie de 40 de ani.
Poliţia a difuzat imagini ale unui apartament la etaj lovit de impact, cu peretele bucătăriei spart.
Localizarea siturilor lovite nu a fost făcută publică, dar imagini difuzate online arată impacturi asupra unor zone urbane.
Oraşul Dimona adăposteşte în special Centrul de cercetări nucleare din Negev "Shimon Peres", o instalaţie nucleară de cercetare care, potrivit presei străine, a fost implicată în producerea armei nucleare în ultimele decenii.
Puţine informaţii sunt publice despre situl nuclear de la Dimona. Israelul menţine o politică de "ambiguitate strategică", neconfirmând şi nici infirmând că ar deţine arme nucleare.
Acest atac iranian intervine chiar în ziua în care SUA au efectuat lovituri asupra complexului nuclear iranian de la Natanz (centrul Iranului).
Update 34: Iranul, dispus să ajute navele japoneze să traverseze Strâmtoarea Ormuz
Iranul este dispus să ajute navele japoneze să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi pentru agenţia Kyodo într-un interviu publicat sâmbătă şi citat de AFP.
Japonia depinde de importurile de petrol brut provenind din Orientul Mijlociu, iar cea mai mare parte a acestora tranzitează Strâmtoarea Ormuz, cale comercială crucială pentru aprovizionarea cu carburant.
Practic, Iranul a blocat accesul în strâmtoare ca răspuns la loviturile efectuate de Israel şi SUA, făcând ca ţările dependente de această rută maritimă să caute alternative şi să-şi utilizeze rezervele.
"Noi nu am închis strâmtoarea. Din punctul nostru de vedere, strâmtoarea este deschisă", a spus Araghchi într-un interviu telefonic acordat vineri agenţiei nipone Kyodo.
"Aceasta nu este închisă decât navelor care aparţin inamicilor noştri, ţările care ne atacă. Cât despre alte ţări, navele lor pot traversa strâmtoarea", a asigurat el, potrivit unei transcrieri mai complete în persană a interviului, publicată pe contul Telegram al lui Araghchi.
Aceste ţări, între care Japonia, trebuie doar să "contacteze" Iranul pentru a discuta modalităţile de trecere, pentru ca aceasta să se facă în condiţii de siguranţă, a adăugat şeful diplomaţiei iraniene.
Japonia, a patra economie mondială, este al cincilea cel mai mare importator de petrol, din care 95% provine din Orientul Mijlociu, iar 70% trece prin Strâmtoarea Ormuz.
Tokyo anunţase luni că începe să recurgă la rezervele sale strategice de petrol, printre cele mai importante din lume, echivalând cu 254 de zile de consum intern.
Membrii Agenţiei internaţionale a energiei au convenit în 11 martie să-şi utilizeze stocurile de petrol pentru a atenua creşterea preţurilor provocată de războiul în Orientul Mijlociu, ceea ce reprezintă cea mai vastă operaţiune de acest timp efectuată vreodată.
Update 33: Aproape 20 de ţări se declară "pregătite să contribuie la eforturile" necesare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Aproximativ 20 de ţări - între care Emiratele Arabe Unite (EAU), Marea Britanie, Franţa, Canada şi Japonia- s-au declarat sâmbătă "pregătite să contribuie la eforturile" necesare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul războiului declanşat în 28 februarie odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii islamice, relatează AFP.
Într-un comunicat comun, aceste ţări, în principal europene, au condamnat recentele atacuri iraniene care au vizat nave şi infrastructuri petroliere şi gazifere, cerând un "moratoriu imediat şi global asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile".
Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia şi Bahrain sunt celelalte ţări care au semnat comunicatul, notează AFP.
Update 32: Armata americană susţine că a "redus" ameninţarea iraniană în Strâmtoarea Ormuz
Armata SUA a declarat sâmbătă că a "redus" capacitatea Iranului de a ameninţa navigaţia în Strâmtoarea Ormuz, bombardând săptămâna aceasta o instalaţie subterană care adăpostea în special rachete de croazieră, potrivit AFP.
"Nu numai că am distrus instalaţia, dar am anihilat şi situri de informaţii şi relee radar pentru rachete care serveau la supravegherea mişcărilor navelor", a declarat amiralul Brad Cooper, şeful Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), într-o înregistrare video publicată pe platforma X.
Centcom anunţase deja marţi despre acest bombardament efectuat pe teritoriul iranian cu bombe speciale antibuncăr, focoase de peste două tone, destinate să pătrundă adânc la ţinte îngropate.
"Regimul iranian a utilizat această instalaţie subterană întărită pentru a depozita discret rachete de croazieră antinavă, lansatoare mobile de rachete şi alte echipamente care reprezentau un pericol serios pentru navigaţia internaţională", a enumerat amiralul.
Prin acest bombardament, "capacitatea Iranului de a ameninţa libertatea navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz şi în împrejurimi a fost redusă şi nu ne vom opri din urmărirea acestor ţinte", a adăugat Brad Cooper.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că SUA iau în considerare "reducerea treptată" a operaţiunilor lor în Orientul Mijlociu împotriva "regimului terorist iranian", la doar câteva ore după ce declarase că nu doreşte un armistiţiu.
Blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca represalii la atacurile SUA şi Israelului împotriva Teheranului începând cu 28 februarie, a declanşat o gravă criză a comerţului internaţional, în special în ceea ce priveşte transportul de hidrocarburi, determinând creşterea preţurilor acestora la nivel global.
În înregistrarea video, publicată la exact trei săptămâni de la izbucnirea războiului, amiralul Cooper a menţionat că armata americană a lovit 8.000 de ţinte iraniene, dintre care 130 de nave iraniene, "ceea ce constituie cel mai mare atac asupra unei marine de la cel de-al Doilea Război Mondial".
Update 31: Israelul a atacat în timpul nopţii trecute instalaţii de producere a rachetelor balistice din Teheran
Forţele de Apărare ale Israelului (IDF, armata) au lansat un nou val de bombardamente împotriva instalaţiilor de producere a rachetelor balistice din Teheran în noaptea de vineri spre sâmbătă, au anunţat forţele armate într-un comunicat, citat de EFE şi AFP.
"În cursul nopţii, Forţele aeriene israeliene, acţionând pe baza informaţiilor precise furnizate de IDF, au desfăşurat un raid aerian de amploare asupra Teheranului", se menţionează în comunicat.
Aviaţia israeliană a bombardat "zeci" de obiective, printre care şi instalaţii destinate producţiei de componente pentru rachete balistice.
Printre ţinte a figurat şi un complex al Gardienilor Revoluţiei "utilizat pentru producţia şi dezvoltarea de componente", o instalaţie de producţie a rachetelor, un complex al Ministerului Apărării din Iran pentru producerea de combustibil pentru rachete.
Update 30: Iranul anunţă condiţiile pentru terminarea războiului
"Încetarea imediată a agresiunii" SUA şi a Israelului împotriva Iranului, precum şi garanţii că astfel de atacuri nu se vor repeta în viitor constituie condiţia pentru se pune capăt războiului în Orientul Mijlociu, a declarat sâmbătă preşedintele iranian Masoud Pezeshkian, citat de agenţia de presă EFE.
"Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor", a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna.
Preşedintele iranian a subliniat că nu Iranul a "declanşat războiul" şi a acuzat SUA şi Israelul că au lansat atacuri "fără justificare şi fără o bază legală" în toiul negocierilor asupra programului nuclear al ţării sale, ceea ce a dus la uciderea unor înalţi oficiali militari şi a unor civili, cerând încetarea a ceea ce a calificat drept acţiuni "inumane şi imorale".
De asemenea, Pezeshkian a respins argumentele invocate de Washington pentru a justifica ofensiva militară, în special presupusa intenţie de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, şi a reiterat faptul că Republica islamică desfăşoară un program în scopuri paşnice şi este dispusă să-şi supună activităţile nucleare supravegherii internaţionale.
Update 29: Atac la baza de îmbogăţire a uraniului de la Natanz
SUA şi Israelul au lansat sâmbătă dimineaţă un atac asupra instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, a declarat agenţia de ştiri iraniană Tasnim, citată de Reuters.
Nu s-au produs scurgeri radioactive, iar locuitorii din apropierea site-ului nu au fost în pericol, a adăugat Tasnim.
Uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz a fost vizată de atacuri în mai multe rânduri de la începerea actualului război, la 28 februarie.
Aceeaşi uzină a fost bombardată şi în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 Zile, în cadrul unei operaţiuni cu numele de cod Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopţii - n.r.), când Israelul şi SUA au bombardat alte două instalaţii nucleare iraniene, cele din Fordo şi Ispahan.
Update 28: Donald Trump ia în calcul reducerea activităţilor militare din Iran
Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri seară pentru prima dată că ia în considerare o "reducere treptată" a operaţiunilor militare împotriva Iranului, la scurt timp după ce exclusese un armistiţiu, şi o relaxare a sancţiunilor asupra petrolului iranian, informează AFP.
Dat fiind că războiul, care durează de trei săptămâni, afectează activitatea globală, Statele Unite au anunţat că au autorizat vânzarea şi livrarea de petrol iranian aflat pe nave înainte de 20 martie, până pe 19 aprilie.
Această destindere are scopul de a stopa creşterea preţurilor la energie cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.
"Suntem pe punctul să ne atingem obiectivele, în timp ce luăm în considerare o reducere treptată a eforturilor noastre militare semnificative în Orientul Mijlociu împotriva regimului terorist iranian", a scris preşedintele SUA vineri seară pe reţeaua sa de socializare Truth.
Dar această declaraţie coincide cu relatările mai multor mass-media americane despre o viitoare desfăşurare de forţe militare suplimentare în regiune.
Şi cu doar câteva ore mai devreme, însuşi preşedintele american exclusese orice armistiţiu în această etapă.
"Ştiţi, nu există un armistiţiu atunci când, la propriu, îl anihilezi pe adversar", le-a spus el reporterilor în timp ce părăsea Casa Albă pentru a ajunge în Florida.
Iar purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a scris pe platforma X, la scurt timp după aceea, că preşedintele şi Pentagonul "prevăzuseră că va dura între 4 şi 6 săptămâni pentru a finaliza misiunea"., conform Agerpres.
Update 27: Cinci ţări arabe condamnă atacurile israeliene în Siria
Arabia Saudită a condamnat sâmbătă atacurile israeliene din sudul Siriei, alăturându-se Egiptului, Qatarului, Iordaniei şi Kuweitului, informează AFP, potrivit Agerpres.
"Ministerul Afacerilor Externe exprimă cea mai fermă condamnare a Regatului Arabiei Saudite faţă de agresiunea israeliană flagrantă care vizează infrastructura militară din sudul Republicii Arabe Siriene, încălcând în mod flagrant dreptul internaţional şi suveranitatea siriană", a declarat ministerul saudit într-un comunicat.
Egiptul, Qatarul, Iordania şi Kuweitul au reiterat această condamnare, insistând pe nevoia de a garanta suveranitatea Siriei şi pe rolul comunităţii internaţionale în prevenirea unor astfel de atacuri.
Armata israeliană, invocând un "răspuns" la atacurile împotriva populaţiei druze, a declarat că a vizat "infrastructura regimului sirian" în noaptea de joi spre vineri, în special un cartier general şi "de armament în taberele militare ale regimului sirian" din sudul ţării vecine.
Siria a denunţat o "nouă agresiune, sub pretexte false şi argumente inventate", precum şi "politica de escaladare a ocupantului israelian şi politica sa de amestec în afacerile naţionale".
Ministerul de Externe egiptean a îndemnat Consiliul de Securitate al ONU "să îşi asume responsabilităţile şi să ia măsuri imediate pentru a pune capăt încălcărilor şi atacurilor israeliene în curs".
Turcia a denunţat încă de vineri o "escaladare periculoasă" şi a cerut comunităţii internaţionale să "pună capăt" acestor atacuri în Siria.
Update 26: Iranul a lansat două rachete balistice asupra bazei navale britanico-americane de pe Insula Diego Garcia
Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acţiune asupra bazei navale comune americano-britanice de pe Insula Diego Garcia, situată în mijlocul Oceanului Indian, a relatat vineri publicaţia Wall Street Journal (WSJ), citată sâmbătă de AFP, Reuters şi dpa, potrivit Agerpres.
Niciuna dintre cele două rachete lansate asupra bazei, aflată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian, nu şi-a atins ţinta, potrivit ziarului, care a citat mai mulţi oficiali americani.
Una dintre rachete a funcţionat defectuos în timpul zborului, iar o navă de război americană a lansat un interceptor de tip SM-3 pentru a o neutraliza pe cea de-a doua, deşi nu s-a putut stabili dacă interceptarea a avut succes, a relatat ziarul citat. WSJ nu a precizat când anume au fost lansate cele două rachete iraniene.
Contactat de AFP, Pentagonul a refuzat să comenteze.
Casa Albă, Ambasada britanică la Washington şi Ministerul Apărării de la Londra nu au răspuns imediat la solicitarea Reuters de a comenta situaţia.
Insulele Chagos se află în centrul unei dispute diplomatice continue care implică Regatul Unit, Statele Unite şi Mauritius, aminteşte dpa.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a criticat aspru refuzul iniţial al prim-ministrului britanic Keir Starmer de a autoriza utilizarea bazei pentru atacurile americano-israeliene împotriva armatei şi conducerii iraniene de la sfârşitul lunii februarie.
Trump şi-a retras sprijinul pentru un acord susţinut de Regatul Unit de transfer al suveranităţii Insulelor Chagos către Mauritius.
SUA ar putea avea nevoie de Diego Garcia pentru a respinge un posibil atac al armatei iraniene, a declarat Trump pe platforma sa Truth Social la mijlocul lunii februarie.
Situată pe o insulă izolată din arhipelagul Chagos, teritoriu britanic, baza Diego Garcia este una dintre cele două baze pe care în cele din urmă Regatul Unit le-a permis Statelor Unite să le folosească pentru "operaţiuni defensive specifice împotriva Iranului".
Aceasta este o bază strategică pentru Statele Unite, care staţionează acolo în special submarine nucleare, bombardiere şi distrugătoare.
Regatul Unit a semnat un acord în 2025 pentru a returna Arhipelagul Chagos către Mauritius, păstrând în acelaşi timp un contract de închiriere pe 99 de ani asupra Insulei Diego Garcia pentru a întreţine baza.
Update 25: Armata iraniană îi avertizează pe inamici că nu vor fi în siguranţă nici în vacanţe
Un purtător de cuvânt al forţelor armate iraniene a ameninţat că va "urmări adversarii politici şi militari dincolo de câmpul de luptă", avertizând că aceştia nu vor mai fi în siguranţă nici măcar în timpul călătoriilor sau în vacanţe, relatează vineri dpa.
Potrivit lui Abolfazl Shekarchi, oficiali, comandanţi, piloţi şi soldaţi sunt sub supraveghere şi ar putea fi vizaţi la nivel mondial, a consemnat agenţia de presă Tasnim, afiliată Gardienilor Revoluţiei din Iran.
Acesta a mai spus că destinaţiile turistice, zonele de agrement şi centrele de recreere "nu vor mai fi sigure pentru ei, nicăieri în lume".
Oficialul iranian a precizat că ameninţarea a fost formulată ca răspuns la uciderea unor lideri şi comandanţi militari iranieni de rang înalt.
Update 24: Arabia Saudită anunță că a interceptat și doborât mai multe drone
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a afirmat că sistemele de apărare ale țării au doborât și distrus încă trei drone în provincia estică.
Astfel, numărul total al vehiculelor aeriene fără pilot interceptate în zonă în ultimele ore a ajuns la 12.
Update 23: SUA pot neutraliza insula Kharg "în orice moment", la ordinul lui Trump, susține Casa Albă
Armata americană poate "neutraliza" insula Kharg, un sit petrolier cheie pentru Iran, "în orice moment dacă preşedintele Donald Trump dă ordinul", a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, într-un comunicat transmis AFP.
Declarațiile survin ca o reacție la un articol publicat de Axios potrivit căruia administraţia Trump are în plan ocuparea sau o blocadă a insulei Kharg pentru a face presiuni asupra Teheranului să redeschidă strâmtoarea Ormuz.
De asemenea, Donald Trump ia în considerare desfăşurarea a mii de soldaţi americani pentru a-şi consolida operaţiunea în Orientul Mijlociu, în timp ce armata americană se pregăteşte pentru posibili următori paşi în campania sa împotriva Iranului, au declarat un oficial american şi trei persoane familiarizate cu situaţia, potrivit Axios.
Update 22: Uniunea Europeană își exprimă „sprijinul deplin” pentru Emiratele Arabe Unite
Anwar Gargash, consilier principal al președintelui EAU, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, a afirmat că s-a întâlnit cu Luigi Di Maio, reprezentantul special al Uniunii Europene pentru regiunea Golfului.
Di Maio a afirmat, din nou, „sprijinul deplin al Uniunii pentru Emiratele Arabe Unite în confruntarea cu agresiunea iraniană”, a transmis Al Nahyan într-o postare.
Update 21: Bahrain le cere locuitorilor să se adăpostească după declanșarea sirenelor
Ministerul de Interne din Bahrain i-a îndemnat pe cetățeni și rezidenți să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat adăpost, după ce au fost activate sirenele de avertizare.
Autoritățile nu au dat detalii despre cauza alertei, într-un scurt mesaj publicat pe platforma X.
Update 20: Mojtaba Khamenei proclamă victoria asupra "duşmanului" şi neagă că Iranul a comis atacurile asupra Omanului şi Turciei
Noul ghid suprem iranian Mojtaba Khamenei a afirmat vineri, într-un mesaj scris cu ocazia Anului Nou persan, că Iranul nu este responsabil de cele mai recente atacuri asupra Omanului şi Turciei, relatează AFP şţi Reuters.
"Insist asupra faptului că atacurile care au avut loc în Turcia şi Oman - care întreţin şi una şi alta relaţii bune cu noi - nu au fost în niciun caz comise de forţele armate ale Republicii Islamice şi nici de alte forţe din Frontul de rezistenţă", a spus Mojtaba Khamenei.
A proclamat victoria asupra duşmanilor Republicii Islamice
"În acest moment, datorită unităţii speciale care s-a creat între voi, compatrioţii noştri, în pofida diferenţelor de ordin religios, intelectual, cultural şi politic, duşmanul a fost învins", a spus ayatollahul, ce nu a apărut încă în public după ce a fost desemnat succesor al tatălui său, Ali Khamenei, omorât într-o lovitură aeriană în prima zi a războiului, pe data de 28 februarie.
Mojtaba Khamenei a numit noul an unul al unei "economii de rezistenţă în condiţii de unitate şi securitate naţională".
Update 19: NATO a evacuat personalul din Irak, în contextul instabilității regionale, susține un oficial irakian
NATO și-a evacuat personalul din Irak, a zis Saeed al-Jayashi, consilier în cadrul Consiliului de Securitate Națională al Irakului, pentru Al Jazeera.
El a menționat că retragerea este temporară și că personalul NATO va reveni în Irak, în urma încheiereii războiului cu Iranul și stabilizarea situației din țară.
Update 18: Trump îi numește pe aliații NATO „lași” din cauza reticenței de a se alătura războiului cu Iranul
Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a criticat dur ceilalți membri ai alianței militare NATO, afirmând că sunt „lași”, deoarece nu au vrut să se alăture războiului cu Iranul sau să trimită forțe pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz.
„Fără SUA, NATO ESTE UN TIGRU DE HÂRTIE!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. „Nu au vrut să participe la lupta pentru a opri un Iran cu capacitate nucleară.”
Trump a adăugat: „Acum că acea luptă este CÂȘTIGATĂ militar, cu foarte puțin pericol pentru ei, se plâng de prețurile ridicate ale petrolului pe care sunt obligați să le plătească, dar nu vor să ajute la deschiderea Strâmtorii Hormuz, o manevră militară simplă care este singurul motiv pentru prețurile ridicate ale petrolului”. „Le-ar fi atât de ușor să o facă, cu atât de puțin risc. LAȘI, și vom ȚINE MINTE!”, a mai spus Donald Trump.
Update 17: NATO îşi retrage 'temporar' misiunea din Irak
Misiunea NATO în Irak, care asistă şi consiliază forţele irakiene în lupta lor antijihadistă, şi-a retras "temporar" efectivele, au declarat vineri pentru AFP doi responsabili din domeniul securităţii, invocând repercusiuni ale războiului în Orientul Mijlociu, relatează AFP.
"Este o retragere temporară. Sunt îngrijoraţi din cauza situaţiei", a explicat unul dintre ei sub acoperirea anonimatului. Cea de a doua sursă a precizat că "întreaga misiune a NATO s-a retras", cu excepţia unui contingent restrâns.
Această misiune, care cuprinde potrivit site-ului său de internet "mai multe sute" de persoane, este cantonată la o bază militară irakiană din centrul Bagdadului, nu departe de ambasada americană care este vizată în mod regulat de tiruri ale unor facţiuni pro-Iran pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Update 16: NATO anunţă că îşi "ajustează" dispozitivul misiunii sale din Irak
NATO este în curs de "ajustare" a dispozitivului misiunii sale din Irak, a declarat vineri purtătoarea sa de cuvânt Allison Hart, după ce autorităţile de la Bagdad au anunţat o retragere "temporară" a acestei operaţiuni lansate în 2018, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP.
"Putem să confirmăm că ne ajustăm dispozitivul în cadrul Misiunii NATO în Irak (...). Securitatea personalului nostru este primordială", a afirmat purtătoarea de cuvânt într-un comunicat, refuzând să furnizeze mai multe detalii din reaţiuni de "securitate".
Doi responsabili irakieni din domeniul securităţii au declarat anterior pentru AFP că Misiunea NATO în Irak, care asistă şi consiliază forţele irakiene în lupta lor antijihadistă, şi-a retras "temporar" efectivele.
"Este o retragere temporară. Sunt îngrijoraţi din cauza situaţiei", a explicat unul dintre ei sub acoperirea anonimatului. Cea de a doua sursă a precizat că "întreaga misiune a NATO s-a retras", cu excepţia unui contingent restrâns.
Această misiune, care cuprinde potrivit site-ului său de internet "mai multe sute" de persoane, este cantonată la o bază militară irakiană din centrul Bagdadului, nu departe de ambasada americană care este vizată în mod regulat de tiruri ale unor facţiuni pro-Iran pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, notează AFP.
Update 15: SUA desfăşoară nave de război suplimentare şi puşcaşi marini în Orientul Mijlociu
Armata americană accelerează detaşarea a aproximativ 8.000 de militari în Orientul Mijlociu pentru a consolida operaţiunile împotriva Iranului, a relatat Newsmax, citând patru oficiali anonimi, potrivit agenţiei de presă Anadolu.
Grupul amfibiu USS Boxer (Boxer Amphibious Ready Group) şi Unitatea expediţionară nr.11 a infanteriei marine americane au părăsit mai devreme decât era prevăzut Coasta de Vest, îndreptându-se spre zona Orientului Mijlociu, au declarat oficialii citaţi, în timp ce marinari şi puşcaşi marini şi-au scurtat concediul pentru a-şi grăbi sosirea.
Este vorba de trei nave de război USS Boxer, USS Portland şi USS Comstock şi de grupul tactic care le însoţeşte, cu aproximativ 2.500 de puşcaşi marinari la bord. Această desfăşurare, care include şi Unitatea expediţionară nr.11 de puşcaşi marini ridică numărul total al personalului, inclusiv marinari şi puşcaşi marini, la aproximativ 4.000 de militari la bordul celor trei nave.
Odată ce grupul Boxer se va alătura grupului USS Tripoli, care se îndreaptă deja spre regiune, cele şase nave amfibii vor aduce în plus aproximativ 8.000 de militari în total.
Pentagonul a redirecţionat solicitarea de comentarii din partea agenţiei de presă Anadolu către Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care nu a răspuns deocamdată.
Informaţiile despre trimiterea de noi forţe navale americane în Orientul Mijlociu intervin în contextul în care escaladarea regională continuă de când SUA şi Israelul şi-au lansat ofensiva comună asupra Iranului în 28 februarie, soldată cu moartea a aproximativ 1.300 de persoane până în prezent, între care şi ayatollahul Ali Khamenei.
Iranul a ripostat cu atacuri cu drone şi rachete îndreptate împotriva Israelului, Iordaniei, Irakului şi ţărilor din Golf, care găzduiesc baze militare americane, provocând victime şi pagube infrastructurilor, precum şi perturbând pieţele globale şi traficul aerian, notează Anadolu.
Update 14: Preşedintele sirian afirmă că vrea să ţină ţara sa departe de războiul din Orientul Mijlociu
Preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat vineri că depune eforturi pentru a ţine ţara sa departe de conflictul extins din Orientul Mijlociu şi a afirmat că Damascul este în acord cu toate ţările din regiune, relatează AFP.
"Ne cântărim acţiunile cu extremă prudenţă şi lucrăm pentru a ţine Siria departe de orice conflict", a declarat liderul sirian la palatul prezidenţial din Damasc.
Orientul Mijlociu este cuprins din 28 februarie de războiul declanşat de atacul Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului, care a ripostat vizând ţările din regiune.
Siria, care "a fost întotdeauna o zonă de conflict (...) în ultimii cincisprezece ani şi chiar înainte, este acum în acord cu toate ţările vecine (...), fiind în acelaşi timp pe deplin solidară cu statele arabe", a adăugat preşedintele care l-a răsturnat pe liderul sirian Bashar al-Assad în decembrie 2024.
În timp ce Iranul a fost unul dintre principalii susţinători ai regimului Assad, coaliţia islamistă care l-a înlăturat pe Assad este deschis ostilă Teheranului.
Potrivit lui Ahmed al-Sharaa, Siria intră "într-o nouă fază şi se transformă dintr-o zonă de conflict într-o zonă de influenţă care promovează stabilitatea şi securitatea", atât la nivel naţional, cât şi regional.
Sirienii sunt astăzi simpli spectatori ai conflictului regional, Israel interceptând chiar şi în cerul ţării lor rachete trimise de Iran spre teritoriul israelian.
Cu toate acestea, armata israeliană a anunţat vineri că a atacat "infrastructura regimului sirian" din sudul Siriei în cursul nopţii.
Potrivit armatei israeliene, acest atac a fost un "răspuns la evenimentele" care au avut loc joi, în timpul cărora "civili druzi au fost atacaţi în regiunea Suwaida" din sudul Siriei.
Update 13: Ministrul de externe iranian acuză Londra de complicitate la agresiunea americano-israeliană
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a denunţat, într-o convorbire telefonică cu omologul său britanic, Yvette Cooper, utilizarea de către Statele Unite a bazelor militare britanice, considerând-o o complicitate a Londrei în acest război, relatează vineri AFP.
"Aceste acţiuni vor fi cu siguranţă considerate participare la agresiune şi vor rămâne întipărite în istoria relaţiilor dintre cele două ţări", a declarat Araghchi, conform unui comunicat publicat de ministerul său.
Guvernul britanic a aprobat la începutul lunii martie utilizarea strict "defensivă" a bazelor sale de către SUA pentru a ataca situri de rachete iraniene, după ce a fost aspru criticat de preşedintele american Donald Trump pentru refuzul său iniţial.
Premierul Keir Starmer a declarat pe 2 martie că Londra "nu va participa la acţiuni ofensive în Iran".
"Decizia noastră ca Regatul Unit să nu participe la atacuri împotriva Iranului a fost atent analizată. Ne amintim cu toţii de greşelile făcute în Irak şi am învăţat din ele", a spus el într-un videoclip postat pe X.
Dar "Iranul atacă interesele britanice şi ne pune în pericol grav cetăţenii" şi aliaţii din regiune, a adăugat Keir Starmer. "Singura modalitate de a pune capăt ameninţării este distrugerea rachetelor la sursă - în depozitele de stocare sau lansatoarele folosite pentru a trage aceste rachete", a subliniat el.
"Statele Unite ne-au cerut permisiunea de a folosi baze britanice în acest scop defensiv specific şi limitat. Am decis să acceptăm această cerere", a declarat atunci prim-ministrul, adăugând că decizia este "în conformitate cu dreptul internaţional".
Update 12: Liderul suprem al Iranului crede că securitatea trebuie "smulsă duşmanilor"
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat vineri că securitatea trebuie "smulsă duşmanilor", într-un mesaj de condoleanţe postat pe platforma X în memoria ministrului serviciilor de informaţii ucis recent, Ismail Khatib, informează EFE.
"Securitatea trebuie smulsă duşmanilor interni şi externi şi acordată tuturor concetăţenilor noştri", a transmis Khamenei.
Liderul religios a transmis condoleanţe pentru moartea lui Khatib, ucis marţi seară, şi şi-a exprimat dorinţa ca "mila lui Dumnezeu să se odihnească asupra lui".
Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public sau în fotografii de când a fost numit Lider Suprem pe 8 martie, succedându-i tatălui său, Ali Khamenei, care a fost ucis în prima zi a războiului, în 28 februarie, când SUA şi Israelul au atacat Iranul.
Înmormântarea lui Khatib va avea loc vineri la Moscheea Mosala din Teheran.
Update 11: Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, ucis în atacuri lansate de SUA şi Israel
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei din Iran, Ali Mohammad Naini, a fost ucis în atacuri lansate de SUA şi Israel, a informat vineri televiziunea de stat iraniană, relatează Reuters şi AFP.
Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC), armata de elită a regimului iranian, a confirmat moartea purtătorului de cuvânt în urma unor lovituri americano-israeliene.
El "a căzut ca un martir în timpul laşului atac terorist criminal comis de tabăra americano-sionistă în zorii" zilei de vineri, au anunţat Gardienii Revoluţiei într-un comunicat, publicat pe site-ul lor Sepah News.
Update 10: Iranul susţine că producţia de rachete "continuă" în pofida războiului
Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC) - ramura de elită a forţelor armate iraniene - au afirmat vineri că producţia de rachete continuă în Iran, la o zi după declaraţiile Israelului potrivit cărora actuala ofensivă a distrus capacităţile balistice ale Republicii islamice, potrivit AFP.
"Industria noastră balistică merită nota maximă. Nu există niciun motiv de îngrijorare în această privinţă, întrucât chiar şi în timp de război continuăm să fabricăm rachete", a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Ali-Mohammad Naini, citat de agenţia de presă locală Fars.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu asigurase joi că Iranul "nu mai are capacitatea de a produce rachete balistice" şi nici "de a îmbogăţi uraniu".
Update 9: Preşedintele Iranului avertizează că acţiunile Israelului şi SUA distrug "normele juridice globale"
Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a avertizat vineri cu privire la distrugerea "normelor juridice globale" în războiul actual din cauza acţiunilor Israelului şi Statelor Unite, informează EFE.
Într-un mesaj postat pe platforma X, Pezeshkian a apreciat că Israelul se caracterizează prin "terorismul de stat" şi a atras atenţia totodată că agresiunea SUA împotriva Iranului şi uciderea ayatollahului Ali Khamenei "au creat un precedent în disputele internaţionale care va distruge normele juridice globale".
"Dacă lumea nu rămâne fermă, consecinţele vor fi devastatoare", a avertizat preşedintele iranian.
În bombardamentele SUA şi Israelului asupra Iranului au fost ucişi numeroşi lideri iranieni, între care liderul suprem Ali Khamenei şi secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională, Ali Larijani.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi, într-o conferinţă de presă că după 20 de zile de campanie militară Iranul "nu mai are capacităţi pentru îmbogăţirea uraniului sau pentru rachete balistice" şi a subliniat că Israelul "câştigă, iar Iranul este decimat".
Update 8: Gărzile Revoluţionare afirmă că au avariat un avion de vânătoare stealth american F-35 deasupra Iranului
Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC) a susţinut joi că a avariat un avion de vânătoare stealth F-35 al armatei americane în spaţiul aerian iranian, în timp ce Statele Unite au confirmat că o aeronavă similară a fost forţată să efectueze o aterizare de urgenţă în Orientul Mijlociu, informează EFE.
Potrivit agenţiei de ştiri Tasnim, IRGC a declarat într-un comunicat de presă că, joi, la 02:50, ora locală, unul dintre sistemele sale "moderne" de apărare antiaeriană a lovit o aeronavă americană "agresoare" care zbura deasupra centrului Iranului, avariind-o.
Gărzile Revoluţionare, care au publicat imagini video în infraroşu cu o rachetă în timp ce lovea aeronava, nu au specificat amploarea exactă a pagubelor sau locul în care se afla aeronava.
Cu toate acestea, două surse familiarizate cu situaţia au declarat pentru CNN că un F-35 a realizat o aterizare de urgenţă la o bază aeriană americană din Orientul Mijlociu, după ce a primit ceea ce se crede că a fost o lovitură iraniană.
Căpitanul Tim Hawkins, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a confirmat, potrivit CNN, că avionul de vânătoare a efectuat o aterizare de urgenţă după o misiune de luptă deasupra Iranului şi a declarat că aeronava a aterizat fără incidente, iar pilotul este în stare stabilă, fără a explica motivele aterizării forţate.
F-35 Lightning II, model care costă peste 100 de milioane de dolari, este un avion de vânătoare stealth de a cincea generaţie dezvoltat de Lockheed Martin, caracterizat prin semnătura radar redusă, electronică aeronautică avansată şi capacitate multirol.
Secretarul apărării SUA, Pete Hegseth, a afirmat joi că forţele armate ale ţării sale au distrus complet flota de submarine a Iranului şi au deteriorat semnificativ porturile militare ale Republicii Islamice, ca parte a războiului purtat alături de Israel împotriva Teheranului.
La rândul său, armata israeliană a confirmat că forţele sale aeriene au efectuat un atac împotriva instalaţiilor cheie ale marinei iraniene din Marea Caspică, în primul atac israelian asupra flotei iraniene de la începutul ofensivei, la 28 februarie.
Update 7: Rebelii Houthi din Yemen avertizează că vor bloca Strâmtoarea Bab el-Mandeb, în sprijinul Iranului
Rebelii Houthi din Yemen iau în considerare blocarea Strâmtorii Bab el-Mandeb pentru navele din "ţările agresoare" împotriva membrilor aşa-numitei "Axe a Rezistenţei", a relatat vineri RIA Novosti, citată de Xinhua.
"Axa Rezistenţei" este o alianţă antiisraeliană condusă de Iran, care include grupări islamiste din Liban, Yemen, Irak, Siria şi Fâşia Gaza. Această coaliţie, susţinută de Teheran, vizează contracararea influenţei SUA şi a Israelului în Orientul Mijlociu.
Mohammed al-Bukhaiti, membru al biroului politic al rebelilor Houthi, a declarat că, dacă gruparea ar fi forţată să închidă strâmtoarea, ar ataca doar navele aparţinând statelor care "comit agresiuni" împotriva Iranului, Libanului, Palestinei şi Irakului.
El a menţionat că mişcarea ia în considerare toate scenariile posibile pentru a sprijini Iranul în confruntarea sa cu Statele Unite şi Israel.
Strâmtoarea Bab el-Mandeb (în traducere Poarta lacrimilor - n.r.) este un punct strategic care leagă Marea Roşie cu Golful Aden şi este un coridor vital pentru comerţul global, în special pentru transporturile de petrol şi gaze dintre Europa şi Asia.
Update 6: Declaraţie comună privind Strâmtoarea Ormuz a cinci ţări europene, plus Japonia şi Canada
Cinci ţări europene, plus Japonia şi Canada, au emis joi o declaraţie comună în care se declară pregătite să-şi "unească eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz" şi anunţă că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice, informează vineri Reuters.
Ţările europene semnatare ale declaraţiei sunt Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia şi Olanda.
"Condamnăm în termenii cei mai fermi atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor de petrol şi gaze, şi închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene", se arată în declaraţie.
Semnatarii îşi exprimă "profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului". "Facem apel la Iran să înceteze imediat ameninţările, amplasarea de mine, atacurile cu drone şi rachete şi alte încercări de a bloca strâmtoarea pentru transportul maritim comercial şi să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU", potrivit declaraţiei, în care se aminteşte faptul că libertatea navigaţiei este un principiu fundamental al dreptului internaţional, inclusiv în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării.
"Efectele acţiunilor Iranului vor fi resimţite de oameni din toate părţile lumii, în special de cei mai vulnerabili", avertizează semnatarii.
Cele şapte ţări subliniază că astfel de interferenţe în transportul maritim internaţional şi perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare cu energie constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi solicită un moratoriu imediat şi cuprinzător în privinţa atacurilor asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalaţiilor de petrol şi gaze.
"Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin strâmtoare", mai scriu semnatarii, care salută totodată decizia Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. "Vom lua şi alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite naţiuni producătoare pentru a creşte producţia", se angajează semnatarii declaraţiei comune.
Cele şapte ţări semnatare se angajează totodată să depună eforturi pentru a oferi sprijin naţiunilor celor mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al IFI-urilor (Instituţii Financiare Internaţionale).
"Securitatea maritimă şi libertatea de navigaţie sunt în beneficiul tuturor ţărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internaţional şi să susţină principiile fundamentale ale prosperităţii şi securităţii internaţionale", afirmă semnatarii declaraţiei.
Reuters remarcă însă că există puţine semne care să indice o acţiune imediată. De exemplu, cancelarul german Friedrich Merz a reiterat că orice contribuţie la securizarea strâmtorii va veni doar după încheierea ostilităţilor.
Reticenţa principalilor aliaţi ai SUA de a se implica în război reflectă scepticismul faţă de un conflict despre care liderii europeni au spus că are obiective neclare pe care ei nu le urmăresc şi asupra căruia au prea puţin control.
Update 5: Israelul lansează un nou val de atacuri împotriva infrastructurii regimului, în "inima" Teheranului
Armata israeliană a anunţat vineri dimineaţă devreme un nou val de atacuri împotriva infrastructurii regimului, în "inima" Teheranului, capitala ţării, informează EFE.
Într-un scurt mesaj pe canalul său de Telegram, Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat că "au început un val de atacuri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian".
Mass-media precum Al Jazeera au relatat despre explozii la Teheran. Aceste relatări nu au putut fi verificate de EFE.
La miezul nopţii, Ierusalimul a fost ţinta a cel puţin patru serii de atacuri lansate din Iran şi care a durat ceva mai mult de o oră.
De la începutul războiului, în 28 februarie, declanşat de ofensiva comună israeliano-americană împotriva Teheranului, focul încrucişat nu a încetat, cu un impact mai extins asupra Iranului decât asupra Israelului.
Cincisprezece persoane au murit pe teritoriul israelian ca urmare a atacurilor iraniene cu rachete, în timp ce patru şi-au pierdut viaţa în Cisiordania.
Cel mai recent număr oficial de morţi din Iran a fost publicat pe 5 martie şi a fost de 1.230 de oameni.
Update 4: Statele din Golf anunţă că răspund la noi atacuri
Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuweitul au afirmat vineri, în comunicate separate, că răspund unor atacuri cu rachete, în timp ce Arabia Saudită a anunţat că a interceptat drone, relatează AFP.
Tot în Golf, fragmente de proiectil provenite dintr-o "agresiune iraniană" au provocat un incendiu într-un depozit din Bahrein, a indicat Ministerul de Interne de la Manama, unde sirenele de alertă antiaeriană fuseseră activate. Incendiul a fost controlat şi nu a provocat victime.
În Kuweit, armata indică, într-un comunicat, că apărarea sa antiaeriană "răspunde unei rachete ostile şi unor ameninţări cu drone", în timp ce Ministerul de Interne din EAU evocă "ameninţarea unor rachete".
În Arabia Saudită, şase drone au fost "interceptate şi distruse" în estul ţării şi alta în nord, conform Ministerului Apărării.
Joi, Iranul şi-a continuat atacurile asupra infrastructurilor energetice din Golf, dronele lovind o rafinărie saudită şi alte două în Kuweit, la o zi după daunele majore provocate celei mai mari instalaţii mondiale de producere a gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar, ca răspuns la atacurile israeliene asupra câmpului de gaze South Pars/North Dome, împărţit de Teheran şi Doha.
Update 3: Berlinul critică o posibilă ridicare a sancţiunilor asupra petrolului iranian
Ministrul german al economiei şi energiei, Katherina Reiche, a criticat joi propunerea Washingtonului privind o posibilă ridicare a unor sancţiuni asupra petrolului iranian, o iniţiativă care vizează combaterea creşterii preţurilor la energie din cauza războiului din Orientul Mijlociu, notează AFP.
"Nu poate fi în interesul nostru să consolidăm, prin relaxarea sancţiunilor asupra petrolului, regimuri care sunt sinonime cu represiunea şi teroarea, pe plan intern, sau care poartă în exterior un război de agresiune, încălcând dreptul internaţional", a declarat Katherina Reiche pentru jurnalul Bild, referindu-se la Iran şi Rusia.
"Fiecare dolar cheltuit pe petrolul rusesc alimentează şi fondul de război, fiecare dolar cheltuit pe petrolul iranian stabilizează un regim care este fundamental în contradicţie cu valorile noastre", a afirmat ministrul german.
Secretarul american al trezoreriei, Scott Bessent, a anunţat joi că Statele Unite ar putea ridica unele sancţiuni asupra petrolului iranian.
El a precizat că această relaxare se va aplica doar petrolului iranian deja depozitat pe mare pe nave.
Săptămâna trecută, a fost decisă o relaxare temporară a sancţiunilor împotriva Rusiei pe acelaşi model. Washingtonul autorizează, până la începutul lunii aprilie, vânzarea de ţiţei rusesc depozitat pe nave.
Scopul este de a adăuga milioane de barili pe piaţa petrolului într-un moment în care este nevoie urgentă de acest lucru: războiul din Orientul Mijlociu privează lumea de o mare parte din exporturile sale obişnuite de hidrocarburi din Golf.
Creşterea preţurilor la pompă este nepopulară, în special în Statele Unite, o ţară care depinde în mare măsură de automobile. Prin urmare, administraţia americană a încercat în ultimele zile să implementeze o serie de măsuri pentru a atenua această creştere.
Explozia preţurilor la combustibil este resimţită deosebit de acut în Germania, cea mai mare economie a Europei, care se confruntă deja cu o criză industrială persistentă şi tensiuni comerciale.
Ministrul german de finanţe, Lars Klingbeil, a afirmat joi că a instruit departamentul său să examineze introducerea unei taxe pe "supraprofiturile" companiilor petroliere.
Update 2: Explozii deasupra Ierusalimului după o nouă salvă de rachete iraniene
Mai multe explozii s-au auzit deasupra Ierusalimului în noaptea de joi spre vineri, după ce Israelul a raportat o nouă salvă de rachete iraniene şi declanşarea sirenelor de alertă în oraş, au transmis corespondenţi ai AFP.
Armata israeliană a raportat joi trei salve de atacuri iraniene cu oră şi jumătate înainte de miezului nopţii (22:00 GMT), urmate de o alta câteva ore mai târziu.
Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roşii, nu a raportat victime, însă poliţia a semnalat pagube în mai multe locuri.
Potrivit presei israeliene, un rest de proiectul a lovit oraşul Haifa şi o instituţie de învăţământ din suburbiile sale, fără a provoca victime.
Aceste noi atacuri au avut loc la câteva ore după o conferinţă de presă a premierului israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul căreia acesta a afirmat că Iranul este "pe punctul de a fi decimat" şi "nu mai are capacitatea de a produce rachete balistice".
Update 1: Macron discută despre un posibil "cadru ONU" pentru o viitoare misiune în strâmtoarea Ormuz
Preşedintele francez Emmanuel Macron a adus în discuţie joi posibilitatea unui "cadru ONU" pentru o viitoare misiune de asigurare a navigaţiei în strâmtoarea Ormuz odată ce luptele vor înceta, sugerând că acest lucru "ar putea fi de ajutor", notează AFP.
Franţa intenţionează să "testeze principalii parteneri, şi în special membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU", cu privire la "oportunitatea de a avea un cadru ONU privind ceea ce vrem să facem în Ormuz", le-a declarat jurnaliştilor preşedintele francez după un summit european de la Bruxelles.
"Am început un proces exploratoriu şi vom vedea în zilele următoare dacă are şanse de succes", a adăugat el.
Şeful statului francez a explicat că a discutat această chestiune cu secretarul general al ONU, António Guterres, prim-ministrul indian, Narendra Modi, şi mai mulţi lideri europeni.
Emmanuel Macron a reafirmat că "Franţa este pregătită, alături de alte naţiuni, să îşi asume responsabilitatea unui sistem de escortă a navelor în strâmtoare, în cadrul unei misiuni care nu are scopul de a fi o acţiune de forţă".
"În schimb, nu vom participa la nicio deschidere prin forţă a strâmtorii în contextul operaţiunilor de război şi al bombardamentelor în curs" din Orientul Mijlociu, a insistat el.
Iranienii, împiedicaţi să traverseze frontiera, afirmă Ankara
Numărul iranienilor care intră în Turcia a scăzut cu o treime de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, acum aproape trei săptămâni, deoarece Teheranul restricţionează trecere frontierei, a declarat joi ministrul turc de interne, Mustafa Ciftci, notează AFP.
"De la începutul războiului, cetăţenii noştri au putut intra în Iran fără restricţii, dar Iranul a impus restricţii propriilor cetăţeni şi nu le permite să treacă în ţara noastră", a declarat jurnaliştilor Mustafa Ciftci.
"De la începutul războiului, numărul cetăţenilor iranieni care intră în Turcia a scăzut cu un sfert, sau chiar aproape o treime", a spus el.
Există trei puncte de trecere de-a lungul frontierei de 500 de kilometri dintre Turcia şi Iran.
"Supraveghem îndeaproape trecerile noastre de frontieră (...) şi observăm intrările şi ieşirile de la începutul războiului", a declarat Ciftci, insistând că "nu există probleme în acest moment".
Turcia nu a publicat cifre actualizate privind trecerile de frontieră din 4 martie, când Ciftci a indicat că aproximativ 2.000 de persoane au trecut graniţa în fiecare direcţie.
Vecinii Iranului se tem de mult timp că un atac asupra Teheranului ar putea destabiliza întreaga regiune, declanşând un aflux de refugiaţi, care nu s-a materializat încă.
Turcia găzduieşte în prezent peste 74.000 de iranieni cu permise de şedere şi aproximativ 5.000 de refugiaţi.