Bogdan Bucur, sociolog și profesor la SNSPA, a vorbit despre modul în care s-a făcut prima tranziție a României către capitalism și democrație și a explicat rolul pe care l-a avut marea boierime în acest proces.
El a explicat că boierii și-au folosit privilegiile, accesul la resurse și la forța de muncă pentru a acumula capital și pentru a strânge averile. Potrivit sociologului, o altă cale prin care boierii obțineau avantaje era acceptarea supușeniei străine și protecția oferită de consulii marilor puteri europene.
„Comparația cu ceea ce se întâmplă după 1989 nu este în nume, ci în funcționarea unor mecanisme românești pe care, dacă le înțelegem bine, putem să înțelegem și în vremurile actuale.
Prima noastră tranziție către capitalism și democrație o face cu succes această mare boierime. De ce? Pentru că reușește foarte bine să utilizeze privilegiile feudale de care dispunea, faptul că era salarizată pentru că exercita principalele dregătorii ale țării.
Evident că băga mâna la resursele țării pe care le utiliza după cum avea chef. Evident că putea să utilizeze mână de lucru aproape gratuită, vorbim despre oamenii pe care îi avea, țărani independenți de pe propriile moșii. Evident că aveau privilegiul de a înființa târguri și iarmăroace pe propriile moșii.
Era un privilegiu domnesc. Doar domnul îți dădea privilegiu de a organiza un târg, iar vecinătatea guvernării, normal că îți obțineai un hrisov domnesc pentru a organiza așa ceva”, a spus Bogdan Bucur.
Supușenia străină, o altă metodă de a obține avantaje
Bogdan Bucur a spus că o altă metodă prin care marea boierime obținea avantaje era acceptarea supușeniei străine și intrarea sub protecția juridică a consulilor unor puteri externe.
Această protecție le permitea, în anumite situații, să fie judecați de reprezentanții diplomatici ai statului sub a cărui protecție se aflau.
„Deci pornind cu aceste privilegii tipic feudale, ei le-au utilizat pentru a se capitaliza. Așa s-a născut capitalul românesc autohton pe una dintre filierele sale. Cealaltă filieră, trebuie să vă dezamăgesc - nu pe dumneavoastră, că nu cred că sunteți suveranist, dar pe cei care privesc din această perspectivă și e legitim să privească și așa - este acceptarea supușeniei străine.
O face și Tudor Vladimirescu, o fac toți. Acceptarea supușeniei străine, în termenii moderni de astăzi, înseamnă să te pui sub protecția juridică a unui consul care avea consulat la București, și care, în baza unui privilegiu acordat de sultanul otoman, pe baza contractului înțelegerii bilaterale cu imperiul pe care îl reprezenta aici, și nu existau asemenea contracte decât cu Franța, cu Austria, cu Rusia, te puneai sub protecția unui astfel de consul și acceptai supușenia străină. Adică, în termenii de astăzi, preluai cetățenia acelui stat.
Unde era avantajul? În faptul că Imperiul Otoman, care era deja în descreștere și era slăbit, acceptase posibilitatea ca acești supuși străini de pe întinderea Imperiului să fie judecați de către reprezentanții lor diplomatici, ceea ce, bineînțeles, era un lux.
Adică, tu făceai o prostie la București și te judeca ambasadorul tău, să spunem, în termeni de astăzi. Normal că e bine, evident”, a spus Bogdan Bucur.
Prima formă a capitalismului s-a făcut pe bază de corupție
„Deci, capitalismul, în prima noastră formă, s-a făcut pe bază de privilegiu”, a spus Bogdan Bucur.
„Să-i șochez pe tinerii noștri ascultători, practic s-a făcut pe bază de corupție, i-am spune azi, cum s-a făcut și a doua tranziție”, a spus Val Vâlcu.
„Asta urma să spun. Același lucru s-a întâmplat. Mecanismul este similar pentru ceea ce s-a întâmplat după 1989, numai că actorii sunt o altă mare boierime. Marea boierime roșie, dacă-mi permiteți să o numesc așa”, a spus Bogdan Bucur la DC News.