"În România, discuţia despre carburanţi începe aproape întotdeauna cu "cât e barilul" şi se termină cu "cine ne jupoaie". Datele din anii 2020 şi 2026, spun o poveste mai incomodă şi mai clară: pe an ce trece motorina şi benzina devine tot mai puţin un produs de piaţă şi tot mai mult un mecanism fiscal şi administrativ, în care statul măreşte ponderea taxelor şi costurile cresc accelerat. Preţul la pompă nu mai este doar piaţă.
Este şi politică fiscală. În 2020, 63% din fiecare litru de combustibil mergea către bugetul de stat. În 2026, procentul ajunge la 69%. Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiţi la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare şi nici marjă comercială. Sunt bani publici", afirmă Dumitru Chisăliţă, citat de Agerpres.
În opinia sa, între anii 2020 şi 2026, costul total al carburanţilor a crescut masiv: motorina de la 4,73 la 8,67 lei/litru (+83%), iar benzina de la 4,81 la 8,24 lei/litru (+71%), ceea ce arată o scumpire structurală alimentată de trei factori principali - materia primă, fiscalitatea şi costurile interne.
Potrivit preşedintelui AEI, cele mai puternice creşteri vin însă din taxe: accizele au urcat cu aproximativ 62% (motorină 1,73 - 2,80 lei/litru, benzină 1,89 - 3,06 lei/litru), iar TVA pe litru a crescut cu procente situate între 64-70% (motorină 0,92 - 1,51 lei/litru, benzină 0,84 - 1,43 lei/litru). În acelaşi interval, ţiţeiul Brent exprimat în lei/litru a crescut tot cu aproximativ 62%, iar cursul valutar doar cu 12%, ceea ce arată că, în ultimii cinci ani, motorul principal al scumpirii nu a fost doar piaţa petrolului, ci şi fiscalitatea.
"Doar din aceste două rânduri (acciză + TVA), diferenţele sunt deja uriaşe. Practic, fiscalitatea nu e "o parte din preţ"; ea devine axul, astfel în jurul fiscalităţii se reconstruieşte preţul. (...) Acciza creşte la fel ca materia primă. TVA creşte pentru că baza creşte. Dacă ar fi fost doar petrolul, am fi discutat despre volatilitate globală. Dar cifrele arată altceva: motorul principal al scumpirii în ultimii 5 ani este fiscal", a explicat în analiza sa Dumitru Chisaliţă.
Pe de altă parte, datele arată că nici lanţul operaţional nu a rămas stabil: transportul a crescut cu 407%, rafinarea cu 641%, iar distribuţia cu 50%. "Rafinarea creşte de peste şase ori procentual. Este o dinamică uriaşă. Asta înseamnă că presiunea nu vine doar din taxe, ci şi din costul efectiv de produs şi livrat carburantul în România. Sistemul devine mai scump structural", a explicat Chisăliţă.
În concluzie, datele prezentate de preşedintele AEI arată că, între 2020 şi 2026, preţul combustibilului la pompă în România a crescut cu aproximativ 80%, în timp ce petrolul s-a scumpit cu 62%, iar cursul valutar a înregistrat doar o creştere de 12%. În acelaşi interval, accizele au urcat cu peste 62%, iar TVA pe litru cu peste 70%, ceea ce a majorat ponderea care merge la buget direct sau indirect, de la 63% la 69%.
"Asta înseamnă că aproape 7 lei din 10 plătiţi la pompă sunt bani fiscali. Nu piaţa domină preţul. Nu marja comercială. Nu cursul. Structura fiscală domină preţul. Când statul măreşte constant ponderea, când taxele cresc mai rapid decât materia primă, responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către "lăcomie" sau "conjunctură externă". Realitatea dură este că şi litrul de combustibil a devenit în principal un instrument de colectare bugetară. Iar când aproape 70% din preţ este fiscalitate, scumpirea nu mai este un accident de piaţă. Este o alegere de politică economică", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.