O serie de expertize au semnalat numeroase probleme la Turnul Torre dei Conti, care, dacă ar fi fost luate în considerare, ar fi putut, poate, preveni prăbușirea turnului, dar lucrările de restaurare au fost demarate rapid pentru a nu fi pierdute fondurile PNRR, scrie La Repubblica.
Prăbușirea de luni a monumentului medieval, soldată cu moartea muncitorului român Octav Stroici, a venit după doi ani de avertizări, semnalări și recomandări. Ultima dintre acestea, din 30 mai, a fost o autorizație condiționată de la inginerul care efectuase testele de sarcină: planșeele puteau susține maximum 400 kg.
Ce aratau expertizele despre starea Turnului Torre dei Conti
Documentele arată că Turnul Conti era într-o stare fragilă: raportul de restaurare din 8 august 2023 consemna fisuri de până la 5 cm pe pereți și degradări extinse. Planșeele, considerate insuficient de rezistente, trebuiau înlocuite, dar s-au prăbușit luni în timpul lucrărilor. Alte probleme semnalate includ tavane false prăbușite, tâmplărie degradată și infiltrații de apă. Raportul concluziona că monumentul „prezintă grave carențe structurale și degradare extinsă a majorității elementelor, ceea ce nu asigură siguranța necesară deschiderii către public”, deși, în același timp, se preciza că restaurarea trebuie combinată cu deschiderea în siguranță.
Proiectul trebuia finalizat până în iunie 2026, termenul finanțării PNRR. Arhitectul Federico Gigli menționa că primul obiectiv era deschiderea cafenelei de pe viitoarea terasă, care oferea o vedere spectaculoasă asupra Forumurilor.
Ancheta carabinierilor italieni coordonați de procurorii adjuncți Antonino Di Maio și Giovanni Conzo continuă. Se verifică toate documentele și procedurile pentru a depista eventuale erori administrative sau decizii luate în grabă, care ar fi putut contribui la prăbușire.
Riscul de prăbușiri, în continuare ridicat
Gigli a explicat că se investighează dacă sub Via Cavour se găsesc fundațiile Turnului și a ridicat îngrijorări privind lucrările de legătură cu clădirea Templum Pacis.
„Căutăm fundațiile. Ne temem că vor exista și alte daune”, a spus el.
În privința planșeelor, cinci dintre ele, construite suplimentar și neutilizabile din 2007, trebuiau demolate. Acestea s-au prăbușit luni peste muncitori. Ultima expertiză a inginerului Stefano De Vito, din 30 mai, asigura că planșeele erau „perfect capabile să suporte sarcinile prevăzute în timpul îndepărtării azbestului”, cu condiția să nu fie mai mult de doi muncitori și câteva utilaje în același spațiu. Rămâne de stabilit câți muncitori erau prezenți în momentul prăbușirii.