Potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, realizat în perioada 12-15 ianuarie, 69.1% români consideră că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene.
Totodată, deși aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai.
Remus Ștefureac, director INSCOP: Românii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea
"Datele privind raportul dintre apartenența la Uniunea Europeană și tema suveranității naționale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar.
Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică.
Românii pledează pentru renegociere în interiorul UE, nu pentru ieșire
În același timp, preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate.
În ansamblu, datele indică o tensiune latentă între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic: actorii care reușesc să combine discursul de fermitate națională cu menținerea puternică a ancorării europene ar putea avea un avantaj strategic major în competiția electorală. Avem o populație pro-europeană motivată „prin calcul”, nu „prin convingere”, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordările radicale în condițiile în care, deja 1 din 5 români sunt totuși eurosceptici, convinși că viața lor ar fi mai bună în afara UE.
Nu există o majoritate pentru ideea desființării Uniunii Europene
Pe de altă parte, este semnificativ faptul că deocamdată nu există în niciun bazin electoral al celor 4 partide mari, o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ceva mai mare decât ponderea celor care cred că viața ar fi mai bună, chiar dacă ambele tabere sunt mult mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai puternic atasați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană", a explicat Remus Ștefureac, director al INSCOP Research.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, a fost realizat în perioada 12-15 ianuarie, print interviuri telefonice, pe un eșantion de 1100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.