Fostul premier Petre Roman și fostul ministrul de Externe Adrian Severin au rememorat perioada de început de după căderea comunismului în România, primele alegeri libere și cum eram văzuți de Occident. De asemenea, fantomele trecutului păreau că vor să revină.
Petre Roman își amintește cum, după alegerile din 1990, toată lumea era cu ochii pe România. Însă trecutul părea că bate din nou la ușa noastra.
"Toate televiziunile importante din lume erau la București"
"Au loc alegerile pe 20 mai 1990 (n.r. primele alegeri libere din România postcomunistă) și toate televiziunile importante din lume erau la București, fiecare cu carul lor. Piața Revoluției era plină de care de televiziune. Au loc alegerile și, seara, devine evident că FSN-ul câștigă și prim-ministru, e clar, rămâne Petre Roman. Eu mă duc în Piață, pentru că sunt chemat de biroul de presă: "Domnule, toate televiziunile transmit în direct numai dacă le vorbește prim-ministrul."
Încerc să mă duc din car în car. La o televiziune din Franța, la una din Germania, la una din Marea Britanie, la o televiziune din Spania și, la a patra televiziune, constat că vine aceeași întrebare: "Nu-i așa că acum veți face "perestroika? (n.r. fostul program de reformă politică și economică inițiat în Uniunea Sovietică la mijlocul anilor 1980 de către liderul sovietic Mihail Gorbaciov).
"Nu! Uitați programul, l-am prezentat, aveți declarația cu care mergem." - era schița pentru înfăptuirea economiei de piață. "Nu!”. La următoarea, aceeași întrebare", a povestit Petre Roman, la DCNews TV.
"Lupta cu "perestroikiștii" a fost cea mai grea"
Totuși, fantomele trecutului încă insistau să se reîntoarcă.
"Este foarte bună observația. Noi ne luptam cu "perestroikiștii" și cu cei care aveau nostalgia vremurilor antebelice și voiau să ne întoarcem la regulile de acolo. Lupta cu "perestroikiștii" a fost cea mai grea", a punctat Adrian Severin.
"Ei ne căutau în spate și noi eram înainte"
Analistul politic Bogdan Chirieac a intervenint în discuție, solicitând "să explicăm totuși. Întrebarea nu era fără suport. Pentru Occident, Gorbaciov, "perestroika" și "glasnost" (n.r. fostă politică de liberalizare și transparență politică și socială introdusă în Uniunea Sovietică în a doua jumătate a anilor 1980 de către secretarul general Mihail Gorbaciov) erau maximum. Era o întrebare plină de speranță: "O să porniți pe aceeași cale ca Uniunea Sovietică? Vă democratizați?".
"Se terminase Războiul Rece. Imaginați-vă! Noi voiam să trecem dincolo. Ei (n.r. occidentalii) ne căutau în spate și noi eram înainte. Când au băgat de seamă că suntem înainte, nu au mai vrut să accepte că au greșit locul în care să ne caute mulți dintre ei și până să îi facem să accepte...", a punctat Adrian Severin.
"Mulți, la ureche, ne-au încurajat și, în public, ne-au descurajat"
"Toți cei care au venit ne-au apreciat. Cea mai mare surpriză pentru mine a fost când am fost primit de Helmut Kohl (n.r. fostul cancelar federal al Germaniei), pe 30 noiembrie 1990. Înfăptuitorul unirii Germaniei", a amintit Petre Roman.
Deși nu neagă observația lui Petre Roman, Adrian Severin este de părere că lucrurile nu erau asumate în anumite cazuri.
"Mulți, la ureche, ne-au încurajat și, în public, ne-au descurajat. Cei "5 D" (n.r. reforma pe care s-a clădit reconstrucția post-comunistă a României) erau discuția noastră din 1990. În 1995 reprezintă puncte într-o rezoluție a Consiliului Europei și am găsit-o acum, spre surprinderea mea, cu inteligența artificială, ca informație care circulă.
Nu am crezut că mai este reținută această rezoluție pe undeva, despre care se spune că este standardul care, după aceea, s-a aplicat în toată Europa. Principiile politicii noastre din 1990-1991 au fost validate de Consiliul Europei în 1995 și preluate ca standard general".
Amintim că, după căderea comunismului, Petre Roman și Adrian Severin au elaborat documentul "Revoluție și reformă în România postcomunistă", în care sunt prezentate principiile și măsurile concrete care au stat la baza reformei.
După cum spune fostul premier Petre Roman, documentul a fost pregătit înainte de alegeri, pentru a prezenta direcția reformelor, și a fost foarte bine primit în Occident.