Climatologul ANM Roxana Bojariu precizează că România ar putea avea o nișă de oportunitate în agricultură, în contextul schimbărilor climatice.
Într-un dialog cu jurnalistul Val Vâlcu, la DC News, Roxana Bojariu a spus că, surprinzător, acest an agricol a fost deosebit de bun pentru culturi, cel puțin până la acest moment.
„Care sunt prognozele Centrului Agrometeorologic ANM? Este în pericol producția agricolă, urmează secetă?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Nu vorbesc în calitate de specialist, ci din perspectiva climatologului. Condițiile climatice au fost foarte bune în acest an agricol. Până de curând am avut mai multă zăpadă față de anii precedenți, iar rezerva de apă din sol a fost relativ bună.
Creșterea temperaturii a adus însă o evaporație a apei din sol și o evapotranspirație prin vegetație, care secătuiesc rezerva de apă. Ploile ne sunt de mare folos. Din păcate, ploile acestea de vară, foarte intense, care aduc cantități mari de apă în timp scurt, nu reușesc să încarce suficient solul, fiindcă din cauza timpului scurt, apa nu are timp să se infiltreze și o mare parte se scurge la suprafață. În plus, mai cauzează și eroziunea solului, a acelui strat foarte fertil care trebuie protejat. E o provocare și, din păcate, și noi suntem afectați pe termen mediu și lung“, a precizat climatologul Roxana Bojariu, la DC News.
Climatologul ANM Roxana Bojariu a evidențiat oportunitatea uriașă pe care România o are în agricultură în următoarele decenii, dacă fermierii vor ști să profite de toate oportunitățile tehnologice și științifice pe care le au la dispoziție.
„Nu trebuie însă să luăm lucrurile ca o fatalitate, deși estimările ne arată că în deceniile următoare și în zona țării noastre va fi o tendință de aridizare. Totuși, nivelurile la care se va ajunge cu reducerea resursei de apă nu vor fi atât de mari ca în zona Mediteranei. Așadar, cu o gestionare inteligentă am putea să avem o agricultură competitivă, o agricultură modernă, de precizie, care folosește digitalizarea, datele satelitare etc., pentru a vedea unde să aducă apă și câtă. Sunt multe alte soluții pe care tehnologia din prezent o poate aduce oamenilor, iar fermierii trebuie să înțeleagă aceste lucruri și să le cunoască.
CITEȘTE ȘI - Europa, sub cupola de foc. Cum s-a format și de ce începe să se destrame
În plus, e nevoie și de un sprijin, fiindcă în România există o fragmentare foarte mare a zonelor cultivate și sunt mulți fermieri cu suprafețe relativ mici. Aceștia sunt foarte expuși problemelor legate de climă și cum să gestioneze aceste fenomene extreme. Producătorii mari au la dispoziție știința și tehnologia și pot să cheltuie mult mai ușor sume de bani care apoi pot aduce un profit foarte bun. Micii fermieri trebuie ajutați atât financiar, cât și cu know-how. Ei trebuie sprijiniți de experți pentru a înțelege mai bine cum ar putea să-și optimizeze culturile și să ferească solul de degradare. Toate aceste lucruri ar face ca agricultura românească să prospere chiar în condițiile schimbării climei.
Sunt zone din Franța, Spania, Italia sau Grecia unde nu se va mai putea face agricultură în orizontul anului 2050, pentru că, acolo, creșterea temperaturii și scăderea resursei de apă vor duce la situații care economic nu vor mai fi durabile și nu vei mai avea nicio posibilitate să îți duci mai departe culturile și să trăiești din agricultură. România ar putea avea o nișă de oportunitate. Pentru anul acesta e încă dificil de spus ce se va întâmpla. Până de curând existau premise bune“, a concluzionat Roxana Bojariu, climatolog ANM.