Motivarea deciziei definitive a Înaltei Curți în dosarul de conflict de interese al lui Dominic Fritz arată că liderul USR a acționat "conștient și deliberat" atunci când a semnat acel document administrativ care putea aduce beneficii unei persoane care îi finanțase campania electorală.
Înalta Curte de Casație și Justiție (}CCJ) a stabilit, în motivarea deciziei definitive privind conflictul de interese al lui Dominic Fritz, că fostul primar al Timișoarei a acționat "conștient și deliberat" atunci când a semnat documentele pentru un PUZ de pe urma căruia putea beneficia arhitectul Răzvan Negrișanu, care îi împrumutase bani pentru campania electorală.
Dominic Fritz a acționat "conștient și deliberat"
"Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată", se arată în motivarea ÎCCJ consultată de DC NEWS.
ÎCCJ susține că Dominic Fritz putea evita să semneze acele documente
Dominic Fritz susținuse că rolul său în semnarea acelor acte fusese doar formal și că procedura fusese începută de fostul primar al Timișoarei, Nicolae Robu, iar el doar a dus-o până la capăt. Tot el susținuse că împrumutul primit de la Răzvan Negrișanu urma să fie rambursat prin Autoritatea Electorală Permanentă și că nu exista un câștig concret pentru creditorul său. Totuși, ÎCCJ a subliniat faptul că Dominic Fritz știa din start că era dator față de arhitectul în cauză și că avea posibilitatea să delege atribuția pentru a evita această situație de conflict de interese, fără să blocheze proiectul, situația pe care a spus că a vrut să o evite.
Fritz a recunoscut chiar în contestație că a semnat referatul de aprobare a acelui PUZ pentru a arăta că schimbarea primarului nu însemna și oprirea procedurii începute anterior. Instanța a considerat însă că acest lucru demonstrează tocmai că semnătura nu a fost una automată și absolut necesară.
"Această afirmație constituie, prin chiar conținutul său, mărturisirea unei manifestări conștiente și neechivoce de voință de a menține și continua procedura de adoptare a actului administrativ", se arată în motivare.
Cui putea fi delegată atribuția, potrivit ÎCCJ
Fritz a susținut că viceprimarii nu fuseseră încă aleși și că nu avea cui să delege atribuția, dar ÎCCJ a stabilit că: "Absența viceprimarilor aleși nu constituia o imposibilitate insurmontabilă de a se abține: recurentul avea la dispoziție mecanismul legal al delegării către secretarul general al municipiului".
Un alt argument invocat de Fritz a fost că arhitectul care îl împrumutase nu avea un câștig concret de pe urma semnăriii acelui PUZ, dar ÎCCJ a argumentat că, în cazul conflictului de interese, nu este necesar ca avantajul să se fi produs deja.
"Împrumutul electoral generează o dependență personală și politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obișnuite, creditorul fiind cel care a finanțat campania prin care recurentul a ajuns în funcția publică pe care era chemat să o exercite cu imparțialitate. Abținerea creditorului de la vot, pe temeiul propriului conflict de interese, confirmă realitatea și intensitatea interesului patrimonial în cauză. (....) Atunci când titularul funcţiei participă la adoptarea unui act susceptibil să producă un beneficiu unei persoane cu care acesta se află într-un raport patrimonial relevant, este afectată însăşi aparenţa de imparţialitate pe care exercitarea autorităţii publice trebuie să o ofere cetăţenilor. Prin urmare, gravitatea unui asemenea incident de integritate nu poate fi redusă exclusiv la existenţa sau inexistenţa unui prejudiciu ori la valoarea avantajului patrimonial obţinut. Ea trebuie analizată şi prin prisma valorii instituţionale afectate. În acest sens, nu vorbim numai de consecinţele conduitei individuale, ci şi restabilirea unei separări neechivoce între interesul privat şi autoritatea publică, indispensabilă pentru protejarea credibilităţii, imparţialităţii şi integrităţii funcţiei exercitate. Legitimitatea democratică a mandatului nu exonerează alesul de respectarea regimului juridic al conflictului de interese", se mai arată în motivare.
Și comportamentul lui Răzvan Negrișanu a cântărit în decizia ÎCCJ
Totodată, ÎCCJ ar fi considerat relevant și comportamentul arhitectului Răzvan Negrișanu deoarece el, în calitate de consilier local, s-a abținut de la votul privind aprobarea PUZ-ului în ședința Consiliului Local din 27 noiembrie 2020, tocmai ca să nu se afle într-o situație de conflict de interese.
"Dacă însuși creditorul a apreciat că aprobarea PUZ îi afectează imparțialitatea ca urmare a interesului său în cauză, cu atât mai mult acest interes patrimonial era apt să afecteze imparțialitatea debitorului său - recurentul", se mai arată în motivarea ÎCCJ.
De de nu i-a fost aprobată clemența cu o sancțiune mai mică
ÎCCJ a explicat și de ce Dominic Fritz nu a primit o pedepasă mai puțin severă.
"Severitatea impactului sancțiunii nu rezidă exclusiv în imposibilitatea temporară de a candida la o funcție eligibilă. Această imposibilitate constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese. Interdicția prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este limitată în timp și nu îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat, precum și în funcții din domeniul public ce nu implică depunerea declarațiilor de avere și de interese potrivit art. 1 din lege.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut că interdicția de a ocupa funcții publice sau demnități publice pentru o perioadă de 3 ani nu este disproporționată în raport cu scopul legitim al statului de a asigura integritatea persoanelor care exercită o funcție publică sau o demnitate publică și că reclamantul nu justifică un caz excepțional pentru a fi înlăturată interdicția", se mai arată în motivare.
Cum a ajuns Fritz fără mandatul de primar
Reamintim că la sfârșitul lunii august preşedintele Nicuşor Dan a promulgat Legea Integrităţii, conform căreia Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timişoarei, după ce a fost găsit în conflict de interese. Deși USR atacase la CCR Legea ANI pentru a-i salva mandatul, Curtea a declarat constituțional "amendamentul Fritz". În motivarea deciziei, CCR explicase că noua normă încheie un mandat "a cărui integritate a fost afectată".
Agenţia Naţională de Integritate îl declarase în conflict de interese pe Dominic Fritz deoarece în campania electorală din 2020 acesta primise un împrumut de 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, consilier local USR, iar firma acestuia realizase documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului care a ajuns ulterior în procedura administrativă semnată și de primarul Timișoarei. Deși Fritz a atacat de mai multe ori decizia, a pierdut definitiv la ÎCCJ, pe 18 iunie.
La 1 octombrie, atunci când mandatul lui Fritz a încetat, atribuțiile de primar al Timișoarei au fost preluate de viceprimarul Ruben Lațcău. El va deține acestă funcție până la alegerea unui nou edil.