Stafilococi, Lysinibacillus, Micrococcus luteus. Aceşti microbi nu au fost detectaţi în canalele din Amsterdam, ci pe suprafaţa tabloului "Rondul de Noapte", o operă de artă emblematică a pictorului Rembrandt.
Pentru a trezi curiozitatea publicului faţă de viaţa invizibilă care îl înconjoară, laboratorul Muzeului Artis-Micropia, "grădina zoologică a microbilor" din Amsterdam, şi-a unit forţele cu restauratorii de tablouri de la Rijksmuseum şi au creat "Rondul de Noapte prinde viaţă", o expoziţie care dezvăluie lumea microscopică ce populează capodopera lui Rembrandt, scrie AFP, citată de Agerpres.
Bacteriile, izolate din probe colectate pe parcursul a şase luni din aproximativ 60 de puncte de pe suprafaţa tabloului şi cultivate ulterior în colonii, sunt de acum expuse în vase Petri, alături de o reproducere la scară naturală a picturii, la muzeul Artis-Micropia.
"Nu putem spune dacă el era acolo de 400 de ani sau doar de o zi"
"Am descoperit numeroşi microbi pe care îi întâlnim în mod frecvent, de exemplu, pe pielea oamenilor sau în sol", a declarat Eline van Bloois, specialistă în microbiologie la Artis-Micropia.
Deşi această cercetătoare a dat asigurări că microbii prezenţi pe suprafaţa tabloului nu sunt nocivi pentru opera de artă, ea a explicat că este totuşi imposibil să se stabilească cu certitudine dacă unele dintre aceste microorganisme datează din epoca în care a trăit marele maestru olandez.
"Ar fi cu adevărat interesant, nu-i aşa, dacă am putea stabili o legătură cu Rembrandt? Dar, din păcate, pe baza unui singur microb nu putem spune dacă el era acolo de 400 de ani sau doar de o zi", a continuat cercetătoarea olandeză, în vârstă de 29 de ani.
"Tocmai în asta constă frumuseţea ştiinţei"
Rezultatele cercetării nu sunt mai puţin interesante, întrucât într-un loc de unde vopseaua a fost extrasă de pe tablou pentru restaurare, oamenii de ştiinţă au descoperit o microbacterie de tip Saccharophyllum, care este întâlnită de obicei într-o regiune unde se află o fabrică de zahăr în Japonia. Prezenţa sa pe faimosul tablou reprezintă un adevărat mister pentru Eline van Bloois.
"Asta mă va ţine ocupată timp de ani întregi!", a declarat ea, amuzată.
"Însă tocmai în asta constă frumuseţea ştiinţei: îţi pui o întrebare şi descoperi, în schimb, alte o sută de întrebări", a concluzionat cercetătoarea.
"Ne lărgim orizonturile"
Noua expoziţie se înscrie, mai larg, în cadrul "Operaţiunii Rondul de Noapte", un proiect de cercetare şi de restaurare de mare amploare a capodoperei, care se desfăşoară începând din 2019 sub ochii publicului la Rijksmuseum, într-o cameră cu pereţi din sticlă, special concepută în acest scop.
"Graţie acestui gen de colaborări, ne lărgim orizonturile şi putem să ne punem întrebări de o cu totul altă natură", a explicat Katrien Keune, director ştiinţific la Rijksmuseum.
"Cunoştinţele pe care le dobândim, putem să le aplicăm apoi şi în cazul altor tablouri", speră ea.
Expoziţia va fi deschisă pentru public începând din 11 noiembrie. Alte prelevări vor fi efectuate pe parcursul lunilor viitoare, îmbogăţind treptat expoziţia.