Guvernul laburist a confirmat că vârsta de vot va fi coborâtă oficial la 16 ani începând cu următoarele alegeri generale. Măsura face parte dintr-o agendă mai largă de reformare democratică, angajament asumat încă din campania electorală care a adus Partidul Laburist la putere în 2024 cu o majoritate considerabilă.
Deși susținută de majoritatea partidelor și de organizațiile pentru reformă electorală, inițiativa este privită cu reticență de către Partidul Conservator, care, paradoxal, a permis adoptarea aceleiași măsuri în Scoția și Țara Galilor în perioada guvernării sale.
O reacție la apatia democratică a tinerilor
Reforma vine ca răspuns la îngrijorările legate de scăderea constantă a participării tinerilor la vot. Începând din 1997, diferența de participare între alegătorii de peste 65 de ani și cei cu vârste între 18 și 24 de ani s-a menținut constant la peste 20 de puncte procentuale.
Reducerea vârstei de vot la 16 ani este văzută ca un pas necesar pentru combaterea acestei tendințe și revitalizarea angajamentului civic al tinerei generații.
Context internațional: Ce fac alte țări europene
Marea Britanie nu este singura țară care discută despre implicarea mai timpurie a tinerilor în viața democratică. Austria a fost prima țară din Uniunea Europeană care a redus vârsta de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri, în 2007. De atunci, și alte state au urmat exemplul, cum ar fi Malta și Germania (pentru alegerile europene și regionale). În Norvegia și în unele cantoane din Elveția, s-au desfășurat experimente similare. În România, vârsta legală de vot rămâne 18 ani, iar dezbaterile privind o eventuală reducere a acestei limite sunt rare și deocamdată lipsite de sprijin politic consistent.
Argumente pro și contra
Susținătorii măsurii subliniază faptul că tinerii de 16 ani au deja o serie de responsabilități și drepturi, precum consimțământul medical, plata impozitelor sau posibilitatea de a lucra. Astfel, li se refuză un drept esențial, votul, în ciuda contribuției lor la societate.
Criticii, însă, susțin că maturitatea deplină se atinge la 18 ani, care rămâne și pragul legal pentru majoritatea celorlalte drepturi civile și sociale. Ei avertizează că tinerii sub 18 ani nu sunt pregătiți să voteze informat și că această măsură ar putea fi exploatată politic.
Reforma nu se oprește aici
Guvernul recunoaște că simpla extindere a dreptului de vot nu este suficientă. Ministrul pentru democrație a declarat că „această reformă trebuie să fie însoțită de eforturi masive de alfabetizare politică și de implicare civică”. De asemenea, se discută despre înregistrarea electorală automată și organizarea de ceremonii în școli în care tinerii să fie integrați simbolic și oficial în comunitatea electorală.
Această reformă oferă o ocazie rară de a reconsidera ce înseamnă cetățenia activă în secolul XXI. Partidele politice trebuie să își regândească strategiile de comunicare și reprezentare, să devină mai receptive la nevoile tinerilor și să le ofere motive concrete să participe la alegeri.
Dacă este bine implementată, reducerea vârstei de vot poate marca un nou început pentru o democrație britanică mai incluzivă, mai participativă și mai reprezentativă.