Ungaria susține că a obținut o exceptare pe termen nelimitat de la sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva petrolului și gazului rusesc, contrazicând declarațiile unui reprezentant al Casei Albe, care afirmase anterior că derogarea ar fi valabilă doar un an. Discrepanța vine după întâlnirea premierului Viktor Orban cu președintele american Donald Trump la Casa Albă.
Premierul ungar Viktor Orban, cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele Donald Trump, s-a întâlnit vineri la Casa Albă cu liderul SUA, marcând prima lor întâlnire bilaterală după revenirea republicanului la putere. În cadrul acestei întâlniri, discuțiile s-au concentrat pe politica energetică și pe sancțiunile recente impuse Rusiei.
La scurt timp după întrevedere, un reprezentant al Casei Albe a comunicat că Ungaria a primit o derogare de un an de la sancțiunile americane menite să limiteze importurile de petrol și gaze din Rusia. Oficialul a precizat că această derogare este condiționată de achiziția de gaz natural lichefiat (GNL) american, prin contracte evaluate la aproximativ 600 de milioane de dolari.
Ungaria contrazice Washingtonul: derogare pe termen nelimitat
Contrar declarațiilor oficialului american, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a afirmat sâmbătă pe pagina sa de Facebook că țara sa a obținut o exceptare nelimitată de la sancțiuni.
„Prim-ministrul a fost clar. El a convenit cu președintele SUA că am obținut o exceptare nelimitată de la sancțiuni. Nu există nicio sancțiune asupra transporturilor de petrol și gaz către Ungaria, pentru o perioadă nelimitată”, a scris Szijjarto.
Această poziție arată dorința Ungariei de a-și menține fluxurile energetice stabile, fără constrângeri temporale impuse de Washington, și reflectă relația privilegiată pe care Budapesta o are cu administrația Trump.
Chiar și după începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, Ungaria și-a menținut dependența de gazul și petrolul rusesc, atrăgând critici din partea mai multor state membre UE și NATO. Această strategie a stârnit îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea energetică a Uniunii Europene și la potențialele influențe politice ale Rusiei asupra Budapestei.
Conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), în 2024 Ungaria a importat 74% din necesarul său de gaz și 86% din cel de petrol din Rusia. Aceste cifre reflectă o dependență semnificativă față de resursele energetice rusești, în ciuda sancțiunilor internaționale și a presiunilor diplomatice.
Sancțiunile americane și contextul energetic global
Președintele Donald Trump a impus luna trecută sancțiuni directe împotriva Rusiei, vizând în special giganții petrolieri Rosneft și Lukoil. Măsurile au fost concepute pentru a descuraja orice entitate de la achiziționarea de petrol rusesc de la aceste companii, amenințând cu sancțiuni suplimentare.
În acest context, obținerea unei derogări de către Ungaria, fie ea de un an sau nelimitată, reprezintă un pas strategic pentru Budapesta, care permite continuarea importurilor rusești și consolidarea securității energetice naționale.