Dacă ai răspuns afirmativ, continuă să citești articolul. Mulți pacienți ajung la medic abia în momentul în care boala pulmonară este deja avansată, avertizează prof. univ. dr. Cristian Oancea. Potrivit acestuia, în clipa în care apare senzația de lipsă de aer (dispneea), funcția pulmonară este deja afectată semnificativ.
Un semnal de alarmă important vizează fumătorii. Potrivit specialistului, studiile arată că persoanele care fumează un pachet de țigări pe zi pot dezvolta emfizem după aproximativ 10 ani.
„În momentul în care apare această sete de aer, această dispnee, parametrii funcționali respiratori, cum îi numim noi, sunt deja afectați. VEMS-ul, indicatorul care arată funcția pulmonară și capacitatea de a face efort fizic, ar trebui în mod normal să fie peste 80%, însă ajunge undeva la 50%. Practic, în acel moment am pierdut deja jumătate din funcția pulmonară. Abia atunci conștientizăm că se întâmplă ceva grav cu plămânii noștri. Așadar, când realizăm că avem o problemă, de fapt am pierdut deja 50% din funcția pulmonară, iar acest lucru este o tragedie. Plămânii nu au receptori ai durerii, motiv pentru care bolile pulmonare sunt, de multe ori, „boli tăcute”. Plămânii suferă în tăcere, iar când ajungem la medicul de familie este, de regulă, prea târziu. Un pacient cu BPOC, de exemplu, ar trebui să efectueze cel puțin o spirometrie pe an, pentru a evalua cât din funcția pulmonară mai este păstrată. Desigur, dacă acești parametri sunt modificați și apar simptome care pot indica o asociere cardiopulmonară, pacientul trebuie trimis mai departe către un medic pneumolog, iar ulterior colaborarea cu specialiștii din cardiologie este esențială pentru stabilirea diagnosticului complet”, a zis prof. univ. dr. Cristian Oancea la DC News, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.
Persoanele care fumează un pachet de țigări pe zi pot dezvolta emfizem după aproximativ 10 ani
„Din păcate, dispneea rămâne o mare problemă. Este atât un simptom, cât și un sindrom care ne creează dificultăți, deoarece este diagnosticată, de cele mai multe ori, în stadii avansate. Mai avem de lucrat în acest sens. Nu trebuie să ignorăm sedentarismul și nici fatigabilitatea, pe care adesea le atribuim altor cauze. De exemplu, orice fumător care consumă cel puțin un pachet de țigări pe zi dezvoltă, după aproximativ 10 ani, un anumit grad de emfizem, așa arată studiile. Consider că orice fumător trecut de 40 de ani ar trebui să facă cel puțin o spirometrie anual. Suntem obișnuiți ca, dacă avem glicemia crescută, să mergem la diabetolog. Dacă avem tensiunea mare, mergem la cardiolog. Dacă avem transaminaze crescute, apelăm la gastroenterolog. În schimb, nu suntem obișnuiți cu spirometria, un test simplu, nedureros, gratuit, pe care îl putem folosi nu doar în practică clinică, ci și ca metodă de screening”, a spus prof. univ. dr. Cristian Oancea.
Spirometria ar trebui să facă parte din setul de investigații de rutină ale medicului de familie, acolo unde cabinetul este dotat cu un spirometru.