Istoricul Lavinia Betea a explicat că ultima vizită externă a lui Nicolae Ceaușescu a pornit de la solicitarea președintelui Afganistanului, care i-a cerut să intermedieze o discuție cu liderul Iranului privind niște grupuri de afgani ascunse pe teritoriul iranian. Vizita lui Nicolae Ceaușescu a fost programată încă din septembrie 1989 pentru perioada 18-20 decembrie 1989.
Potrivit istoricului, deși a ezitat să plece din cauza situației de la Timișoara și era afectat de discuția tensionată pe care a avut-o cu Mihai Gorbaciov în 4 decembrie, referitoare la livrările de gaze și țiței în sistem barter, Nicolae Ceaușescu a mers totuși în Iran. Acolo s-a întâlnit cu Akbar Hashemi Rafsanjani, nu cu ayatollahul Ali Khamenei, informație transmisă de presa vremii.
„A fost liniștit de ceilalți, dar el era foarte presat în urma conversației, cu totul nemulțumitoare pentru el, pe care o avusese în 4 decembrie cu Gorbaciov la Moscova, când cerea livrarea în continuare pentru că sovieticii erau în deficit cu gazele și cu țițeiul la care se angajaseră, dar se angajaseră în sistem barter, contra carne și produse agricole, cantitățile erau atât de mari încât noi nu fuseserăm în stare să îndeplinim livrările.
Ceaușescu nu era de acord cu închiderea unor capacități economice neproductive și noi fiind cu această încărcătură imensă de utilaje și antreprize de prelucrare a țițeiului, plus ceea ce se întâmplă la nivelul cerințelor industriale și consumului casnic, s-a dus totuși în Iran, s-a întâlnit cu acest Rafsanjani, nicidecum cu ayatollahul.
M-am uitat astăzi în arhivă, pe Scânteia din 21 decembrie 1989, nici măcar nu este pomenit Khamenei, ori asta ar însemna ceva foarte grav să nu pomenești un astfel de lider dacă te-ai fi întâlnit cu el. S-a întâlnit doar cu Rafsanjani”, a spus istoricul Lavinia Betea.
Ce a obținut Ceaușescu în urma vizitei în Iran
Potrivit Laviniei Betea, președintele acceptase o livrare de 5 milioane de tone de țiței în schimbul grâului, România având în rezervele naționale cantitățile necesare. De asemenea, aceasta a criticat speculațiile care îl asociază constant pe Nicolae Ceaușescu cu diverse personaje sau situații.
„Spunea Stoian că președintele a fost de acord cu o livrare de 5 milioane de tone de țiței contra grâu. Spune Stoian că noi aveam în rezervele naționale cantitățile respective de grâu.
Deci nu cred că ne avantajează speculațiile și tot ceea ce se întâmplă pe globul pământesc și faptul că de fiecare dată asociem o persoană malefică neapărat cu Ceaușescu. Sigur, se accesează repede, e ceva neobișnuit, dar lucrurile acestea intră în categoria fake news-ului și sunt un argument privind capacitatea profesională”, a spus istoricul Lavinia Betea la DC News.
Video: