Potrivit analistului politic, sunt două variante: Fie regimul de la Kremlin este schimbat din interior, fie Rusia își epuizează resursele necesare continuării conflictului.
„Un astfel de război se termină în două moduri. Modul numărul unu: Vladimir Putin și cercul său de putere sunt îndepărtați, într-o formulă care poate veni doar din interior. Nu prin reforme, nu prin revoluții declarative, ci printr-o schimbare reală de putere. Al doilea mod este epuizarea resurselor Federației Ruse. Dacă războiul mai continuă încă un an, chiar și pentru o țară de dimensiunea Rusiei devine extrem de greu de susținut. Deja a fost depășită perioada de timp pe care Uniunea Sovietică a petrecut-o în cel de-Al Doilea Război Mondial, de la Operațiunea Barbarossa încoace. Suntem în al cincilea an.
Acesta nu este un război de tip Afganistan, cu insurgență și conflict asimetric. Este un război convențional, în care lunar se cheltuiesc sume uriașe, de două ori mai mult decât a costat războiul din Afganistan în zece ani. Cine își permite o asemenea dimensiune? Cât timp poate fi susținută o asemenea dimensiune?
Este un război al nervilor și se va termina în unul dintre cele două moduri: Fie dispare voința politică, fie dispar resursele cu care Rusia a declanșat agresiunea”, a zis Iulian Chifu.
VEZI ȘI: EXCLUSIV De ce nu poate Vladimir Putin să oprească războiul început în Ucraina
„Din punctul de vedere al Ucrainei, lucrurile sunt simple: Ucraina nu are alternativă. Fie luptă, fie nu mai există. Este o butadă celebră, dar perfect adevărată. În ciuda oboselii de război, care este reală și puternică, Ucraina s-a adaptat la situația de război. Sigur, apar mereu elemente noi, este o tragedie și mor oameni, inclusiv foarte mulți civili. Am văzut rapoarte care indică peste 600 de copii morți.
Pentru că nu reușește să avanseze decisiv pe linia frontului, Federația Rusă recurge la lovirea țintelor civile. Aceste acțiuni pot fi calificate drept crime împotriva umanității, chiar genocid împotriva ucrainenilor, cu obiectivul de a înfrânge hotărârea populației de a susține efortul de război și de a determina societatea să spună: „Ajunge, vrem pace, renunțăm”.
Există sondaje, fără a putea garanta acuratețea lor, care indică faptul că aproximativ 40% dintre cetățenii aflați în teritoriile controlate de Kiev ar fi dispuși să accepte cedarea teritoriilor ocupate în schimbul păcii. Însă nu vorbim despre pace cu orice preț, ci despre o pace justă și durabilă. Diferența este esențială. În literatura de specialitate există conceptul de „pace bună” și „pace rea”. O pace impusă, fără consimțământ real, riscă să ducă, după acumularea de noi resurse, la reizbucnirea conflictului la un nivel și mai înalt.
Unica șansă de a opri cu adevărat războiul este o pace echilibrată, consimțită de părți, în care ambele câștigă ceva și ambele pierd ceva. Abia atunci se poate vorbi despre un pas real înainte.
Nu știm cum vor evolua lucrurile, însă anul în care am intrat este extrem de important și periculos, în primul rând pentru Rusia. Este și an electoral în Statele Unite. Președintele american va fi preocupat și de alegerile de la jumătatea mandatului, iar poziția sa nu este cea mai favorabilă, potrivit sondajelor. Perspectiva ca democrații să câștige majoritățile a fost invocată inclusiv de Donald Trump”, a zis Iulian Chifu la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan, la DEFENSE ROMANIA.