Prof. Cornelia Popa Stavri a punctat în primul rând creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore săptămânal, explicând că, deși pare o creștere modestă, de doar două ore, în realitate impactul este mult mai mare.
„Aceste două ore practic generează alte două ore pentru pregătirea fiecărei ore. Nu te poți duce nepregătit la oră, nu poți să spui că ești profesor de o disciplină și intri la 6A, pentru că ai de-a face cu un colectiv diferit la 6B și 6C, un colectiv de elevi cu specificul ei, deci trebuie să te adaptezi specificului clasei de elevi și atunci necesită pregătire, strategii diferite”, a explicat prof. Cornelia Popa Stavri.
Ea a atras atenția că această muncă suplimentară nu se reflectă în plata profesorilor, iar efortul crescut afectează și starea de sănătate a cadrelor didactice. „Două ore înseamnă muncă mai multă, înseamnă timp alocat, timp suplimentar de lucru, timp care nu se regăsește în plată, dar nu numai că nu se regăsește în plată. Este vorba despre starea de sănătate a cadrelor didactice”, a adăugat aceasta.
Profesoara a subliniat și faptul că profesorii trebuie să petreacă mai mult timp în picioare și să gestioneze nu doar orele de curs, ci și relația cu elevii și părinții, un aspect esențial într-un sistem educațional care nu poate funcționa izolat. „Gândiți-vă că în loc de 5 ore pe zi în picioare, stai 7 ore pe zi în picioare, gândiți-vă că în afară de cele două ore, ai relația cu elevii și cu părinții elevilor, pentru că nu poți să fii un profesor izolat, te duci la clasă, ieși de la clasă. Nu suntem într-un sistem mecanic, suntem totuși într-un sistem educațional care presupune o relație strânsă între școală, familie, comunitate”, a precizat ea.
În plus, prof. Cornelia Popa Stavri a făcut o diferențiere importantă între ceea ce se observă la prima vedere, respectiv orele petrecute efectiv în fața clasei, și munca invizibilă, dar esențială, pe care o presupune profesia didactică. Ea a explicat că orele de predare nu sunt doar momentele în care profesorul vorbește la catedră, ci includ și timpul pentru învățare, exersare și evaluare, elemente indispensabile pentru un proces educațional complet și eficient.
„Ora în sine nu se numește oră de predare, se numește oră de predare, învățare, evaluare. Cu alte cuvinte, în timpul orei nu doar predai, ai timp pentru învățare, exersare efectivă a ceea ce ai predat, dar și evaluare. Și ore de evaluare formativă, sumativă, pe toate cele pe care le știm că fac parte din această tehnică de a ne convinge că elevii au înțeles ceea ce le-am predat”, a concluzionat președinta Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4.