UPDATE
Parlamentul European a respins, joi, ambele moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene.
Prima moțiune, depusă de extremă dreapta, a picat cu 179 voturi pentru, 378 împotrivă și 37 abțineri. A doua, depusă de stânga radicală, a fost respinsă la câteva minute distanță. Eurodeputații au respins cu 133 voturi pentru, 383 împotrivă și 78 abțineri a doua moțiune de cenzură împotriva CE din prima sesiune a PE din octombrie.
Aceasta este a treia încercare de acest gen în acest an. Pe 10 iulie, PE a respins moțiunea de cenzură împotriva CE, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), cu 175 de voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, potrivit Agerpres.
Știre inițială
Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, se află astăzi, 9 octombrie, în fața a două moțiuni de cenzură, la numai trei luni după ce a depășit o încercare similară.
Eurodeputații reuniți la Strasbourg se vor pronunța, la prânz, asupra celor două moțiuni, potrivit Euronews. Pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură este nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor Parlamentului European.
Un vot favorabil ar forța întreaga Comisie Europeană să demisioneze, însă ar fi nevoie ca 360 din cei 719 membri ai Parlamentului European să voteze „pentru”.
Ce susțin moțiunile de cenzură
Moțiunile de cenzură au fost depuse de grupurile Patrioții pentru Europa (PfE), de extremă dreapta, și Stânga (The Left), și au fost dezbătute luni, într-o sesiune comună.
Prima moțiune se concentrează asupra politicilor de mediu ale Comisiei Europene și asupra acordurilor comerciale recente încheiate cu SUA și țările Mercosur.
Moțiunea susține că acordul amenință industria agricolă europeană, permițând importul de produse care nu respectă standardele de mediu, sociale și sanitare ale UE, ceea ce ar crea o concurență neloială și ar pune în pericol mii de fermieri și producători europeni.
De asemenea, ea critică modul în care Comisia a gestionat migrația ilegală și acuză o lipsă de transparență.
Moțiunea grupului Stânga are câteva puncte comune cu cea a PfE: în special acordurile comerciale UE-Mercosur și UE-SUA și acuzațiile de lipsă de transparență ale Ursulei von der Leyen.
Dar mai adaugă și condamnarea „eșecului Comisiei de a aborda criza climatică și criza socială din Europa”, precum și poziția Comisiei privind războiul Israel-Hamas, considerată un „eșec de a reacționa la atacurile militare brutale ale guvernului israelian și la încălcările sistematice ale dreptului internațional și umanitar în Gaza”.
În timpul dezbaterii comune, președintele PfE Jordan Bardella și copreședinta Stângii Manon Aubry și-au exprimat criticile, încercând să-și convingă colegii să voteze pentru propriile moțiuni.
Schimbare de abordare a Ursulei von der Leyen
Ursula von der Leyen a avut un ton mai moderat decât în iulie, când îi acuzase pe inițiatorii moțiunii că sunt „sub controlul păpușarilor lor din Rusia sau din alte părți”.
„Ideea pe care vreau să o subliniez este că trebuie să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat - să oferim rezultate pentru cetățenii europeni. Cel mai puternic mesaj pe care îl putem transmite este cel al unității. Lumea se află în cea mai precară și periculoasă stare din ultimele decenii. Iar Europa este în alertă maximă”, a spus ea.
Cum vor vota grupurile din „coaliția centristă”
După două zile de discuții interne, aproape toate grupurile politice și-au stabilit o poziție comună privind cele două moțiuni de cenzură.
Grupul PPE al Ursulei von der Leyen, cu 188 de eurodeputați, este complet aliniat în spatele Comisiei și va vota împotriva ambelor moțiuni.
Președintele PPE, Manfred Weber, a criticat voturile de cenzură, numindu-le „ridicole” și „simple instrumente de propagandă” pentru promotorii lor.
Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), cu 136 de eurodeputați, nu va sprijini nici el moțiunile, a anunțat președinta Iratxe García Pérez. Totuși, unii eurodeputați S&D ar putea adopta poziții diferite între cele două voturi: ar putea vota împotriva moțiunii PfE, dar să se abțină sau să lipsească la cea propusă de Stânga, grup considerat mai apropiat de valorile lor.
Renew Europe, cu 75 de eurodeputați, se opune clar celor două moțiuni. Președinta Valérie Hayer i-a numit pe inițiatori „trolli”.
Purtătorul de cuvânt al grupului, Vincent Stuer, a declarat pentru sursa citată anterior că „Este foarte clar că nu jucăm acest joc”.
La votul din iulie, 60 din cei 75 de membri Renew au urmat linia partidului, restul abținându-se sau lipsind.
PPE, S&D și Renew formează „coaliția centristă” care susține Comisia, iar forța acestei susțineri va fi un indicator crucial pentru von der Leyen.
Cum vor vota partidele de dreapta și de stânga
De cealaltă parte, grupurile de stânga din Parlamentul European se confruntă cu propriile diviziuni, unele susținând moțiunea inițiată de Stânga, în timp ce altele intenționează să voteze împotrivă sau să se abțină.
Oficial, grupul Patrioților pentru Europa (PfE) nu a adoptat o poziție unitară, însă eurodeputatul italian Roberto Vannacci a declarat că va susține efortul de a răsturna Comisia, chiar dacă nu este de acord cu formulările privind Fâșia Gaza din moțiunea Stângii. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), cu 79 de membri, lasă libertate de vot delegațiilor naționale, fiind probabil împărțit ca în iulie, iar eurodeputații conservatori ar putea refuza moțiunea Stângii din cauza pozițiilor lor privind războiul din Gaza și Pactul Verde. Grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN), cu 27 de membri, va vota probabil pentru ambele moțiuni.
Grupurile de stânga sunt și ele divizate: Verzii/ALE (53 de eurodeputați) se orientează spre un vot „împotrivă”, dar unii eurodeputați din Spania și Italia, semnatari ai moțiunii Stângii, vor vota pentru aceasta. Grupul Stângii (The Left), cu 46 de eurodeputați, dorește să răstoarne Comisia, dar refuză să colaboreze cu extrema dreaptă; deși președinta Manon Aubry a promis că nu va vota moțiunea PfE, partidul italian Mișcarea Cinci Stele și alte delegații precum Sinn Féin ar putea să o susțină.
Deși răsturnarea Comisiei este puțin probabilă, o creștere a voturilor „pentru” moțiune ar fi o victorie simbolică pentru inițiatori, iar o scădere a celor „împotrivă” ar semnala o erodare a sprijinului pentru von der Leyen în Parlament.