Psihiatrul american Rami Kaminski a creat termenul pentru a descrie persoane care nu se simt complet parte din niciun grup, dar care totuși rămân sociale, doar că într-un mod diferit.
Pentru Rob Hwang, descoperirea conceptului de otroverți a fost o revelație, conform Ladbible.
„Totul a căpătat sens pentru mine”, a spus el pentru Science of People, explicând că nu este vorba despre timiditate sau antisocialitate, ci despre confortul de a observa din afară.
Citește și: Cum influențează personalitatea modul în care oamenii tratează animalele
Ce înseamnă să fii un otrovert
Potrivit lui Kaminski, un otrovert este „o persoană care nu simte că aparține niciunui grup”. Spre deosebire de majoritatea oamenilor, care învață să dezvolte un sentiment de apartenență prin condiționare socială, otroverții rămân conectați social, dar nu „comuni”.
Această combinație de trăsături îi face puțin introvertiți, puțin extrovertiți. Ei pot crea legături foarte profunde cu indivizi, însă resimt o lipsă de conexiune în cadrul grupurilor mari. Kaminski a identificat aceste trăsături încă din copilărie, când, înscris în organizația Cercetașilor, nu a simțit entuziasmul colectiv al colegilor săi, deși participase la ceremonii și activități sociale.
Potrivit psihiatrului, figuri istorice celebre precum Frida Kahlo, Franz Kafka, Albert Einstein sau Virginia Woolf ar fi intrat, de asemenea, în această categorie, demonstrând că nu simțirea apartenenței nu echivalează cu izolare, ci cu o perspectivă diferită asupra interacțiunilor sociale.
Citește și: Radu Leca dărâmă un mit uriaș. De ce spune că oamenii nu se schimbă niciodată
Semne că ai putea fi un otrovert
Rob Hwang a identificat câteva semne care indică prezența acestui tip de personalitate.
- Optezi pentru interacțiuni individuale
- Otroverții preferă conversațiile unu-la-unu față de discuțiile de grup. Chiar dacă participă activ, ei mențin adesea o distanță emoțională, un „zid de sticlă invizibil”. „Îmi pasă profund, dar sunt întotdeauna la un pas distanță”, explică Hwang.
- Independență emoțională
Acest tip de personalitate tinde să proceseze emoțiile intern. Otroverții nu caută validare sau confort în mod constant și se simt adesea „intruziv” atunci când cineva insistă să știe cum se simt. Ei preferă să fie lupi singuratici, gestionând experiențele lor emoționale fără ajutor extern.
Zborul solitar în grupuri
Otroverții nu se simt atrași de dinamica grupului și sunt imunizați față de presiunea colegilor sau tendințele sociale. Nu pentru că ar fi rebeli, ci pentru că pur și simplu nu simt nevoia apartenenței colective.
Observatori atenți
Distanța emoțională oferă otroverților un avantaj: ei sesizează detalii, tipare și dinamici sociale care trec adesea neobservate de ceilalți. Hwang compară această abilitate cu modul în care David Attenborough documentează viața sălbatică – atent și detaliat.
Cunoscuți în locul prietenilor
Independența extremă se reflectă în cercurile sociale: otroverții au cunoștințe, dar nu prieteni numeroși. Relațiile sunt compartimentate, iar gestionarea interacțiunilor de grup se simte inconfortabil, ca un „costum care nu li se potrivește”.
Evitarea conversațiilor banale
Conversațiile superficiale par dificil de purtat, chiar dacă otroverții pot participa la ele. Fiecare interacțiune necesită un efort conștient, ca și cum ar traduce în minte înainte de a vorbi. Această abilitate contrastează cu „mascarea socială” a extrovertiților, care poate fi obositoare, dar necesară pentru integrare.
Confortul de a fi înțeles greșit
Otroverții nu sunt preocupați să fie acceptați sau să se explice. Ei au învățat să accepte misterul și izolarea socială ca parte a identității lor, iar acest lucru le conferă libertatea de a fi autentici fără presiunea aprobării sociale.
Descoperirea otroverților deschide o perspectivă nouă asupra diversității psihologice. Nu toți oamenii se simt în largul lor într-un grup mare, dar acest lucru nu înseamnă că sunt retrași sau antisociali. Din contră, abilitatea de a observa, de a se conecta profund cu indivizi și de a procesa emoțiile intern poate fi un atu uriaș, mai ales în societatea modernă, care adesea pune accent pe conformism și interacțiuni superficiale.
Pentru cei care se regăsesc în semnele descrise de Hwang, termenul de „otrovert” oferă nu doar o explicație, ci și validare. Este un reminder că a fi „în afara” nu echivalează cu a fi „singur” și că uneori, cea mai profundă conexiune se dezvoltă în liniștea individualității.
Rob Hwang concluzionează: „În sfârșit, un cuvânt pentru cei dintre noi care trăim în afară și privim înăuntru. Nu pentru că suntem timizi sau antisociali, ci pentru că pur și simplu acolo ne simțim cel mai confortabil.”