Alina Gorghiu se delimitează de forma actuală a proiectului de modificare a Legii nr. 143/2000, inițiat de senatoarea Victoria Stoiciu, care ar transforma în contravenții mai multe fapte legate de consumul propriu de droguri, inclusiv în cazul drogurilor de mare risc.
Fosta ministră a Justiției Alina Ghorghiu afirmă că România are nevoie de prevenție, tratament și recuperare, însă și de instrumente eficiente pentru combaterea traficului, solicitând o evaluare riguroasă a impactului unei asemenea modificări legislative.
Datele DIICOT pentru 2025 arată amploarea fenomenului consumului de droguri
”Nu susţin dezincriminarea faptelor pentru consum propriu care implică inclusiv droguri de mare risc. România are nevoie de prevenţie, tratament şi instrumente eficiente împotriva traficului
Deputata PNL Alina Gorghiu îşi exprimă opoziţia faţă de forma depusă a proiectului de modificare a Legii nr. 143/2000, care propune transformarea în contravenţii a unor fapte pentru consum propriu, inclusiv cumpărarea, deţinerea, producerea şi introducerea în ţară a drogurilor de mare risc.
"Persoanele care se confruntă cu dependenţa au nevoie de tratament, sprijin şi şansa de a se recupera. Susţin aceste intervenţii. Nu susţin însă o dezincriminare atât de amplă fără o evaluare riguroasă a impactului şi fără servicii pregătite să răspundă nevoilor oamenilor. Protecţia copiilor şi capacitatea statului de a combate traficul trebuie să fie criterii esenţiale în această dezbatere", declară Alina Gorghiu.
Datele pentru anul 2025 arată amploarea fenomenului. Potrivit bilanţului DIICOT, autorităţile au capturat în România 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kilograme de droguri de mare risc şi 2.012,42 kilograme de droguri de risc. Separat, au fost capturate 53.820 de comprimate şi 3.682 de doze de LSD. Aceste cifre reprezintă capturile autorităţilor, nu dimensiunea totală a pieţei.
În acelaşi bilanţ, DIICOT semnalează dezvoltarea României ca piaţă de consum conectată la reţele europene de distribuţie, creşterea circulaţiei drogurilor de mare risc şi a substanţelor psihoactive noi, precum şi accesul elevilor de liceu la droguri”, conform unui comunicat.
Chestiuni care trebuie clarificate
”Alina Gorghiu consideră că proiectul ridică mai multe probleme care trebuie clarificate înaintea unei asemenea schimbări:
- Amploarea dezincriminării. Proiectul include drogurile de mare risc. Pentru cumpărarea, deţinerea, producerea ori fabricarea acestora pentru consum propriu, sancţiunea de bază propusă este o amendă între 1.500 şi 3.000 de lei.
- Regimul introducerii drogurilor în ţară. Introducerea sau scoaterea din ţară a drogurilor de mare risc pentru consum propriu ar deveni contravenţie, sancţionată cu amendă între 2.000 şi 3.500 de lei. Efectele acestei modificări asupra combaterii traficului trebuie analizate împreună cu procurorii şi poliţiştii specializaţi.
- Delimitarea între consum propriu şi trafic. Proiectul nu stabileşte praguri cantitative sau criterii obiective suplimentare de delimitare. Această problemă este esenţială, deoarece încadrarea determină dacă fapta atrage răspundere penală sau contravenţională.
- Protecţia adolescenţilor. Trebuie evaluat riscul ca relaxarea regimului juridic să fie interpretată ca o diminuare a pericolului drogurilor. Orice reformă trebuie să urmărească efectele asupra vârstei de debut, numărului de consumatori şi frecvenţei consumului în rândul tinerilor.
- Capacitatea de tratament şi recuperare. Proiectul prevede evaluare şi asistenţă, dar existenţa acestor dispoziţii trebuie susţinută de servicii accesibile, personal şi finanţare. O amendă nu poate înlocui intervenţia medicală şi sprijinul social.
- Necesitatea unui studiu de impact pentru România. Experienţele altor state trebuie analizate în raport cu realitatea serviciilor medicale, educaţionale şi sociale din ţara noastră. Profesorul Radu Ţincu subliniază, în punctul său de vedere, necesitatea evaluării prealabile şi a monitorizării efectelor asupra întregii populaţii.
"O politică responsabilă înseamnă prevenţie în şcoli, sprijin pentru părinţi, acces la tratament şi recuperare, dar şi instrumente eficiente împotriva reţelelor de trafic. Trebuie să măsurăm câţi copii sunt protejaţi de debutul consumului şi câţi oameni reuşesc să iasă din dependenţă. Acestea sunt rezultatele pe care le aştept de la o reformă", precizează Alina Gorghiu, potrivit unui comunicat de presă remis DC News.
Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița, spune „NU” dezincriminării consumului de droguri
De asemenea, președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a criticat proiectul de lege din Senat privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu și cere măsuri mai ferme împotriva traficului.
Mesajul său vine în contextul în care trei senatori susțin un proiect de lege care propune ca deținerea, cumpărarea, cultivarea și producerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie infracțiuni, ci contravenții sancționate cu amendă.
Corneliu Ștefan: „Drogurile pun în pericol viitorul unei întregi generații!”
„Drogurile distrug copii, destramă familii și pun în pericol viitorul unei întregi generații. În timp ce vedem tragedii provocate de consumul de droguri, este total de neacceptat ca în Parlament să fie promovate inițiative care merg în direcția dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu”, a scris Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, pe contul său de Facebook.
Cine susține proiectul de lege privind dezincriminarea deținerii de droguri cu scopul consumului propriu
Proiectul de lege depus la Senat cu privire la dezincriminarea deținerii de droguri cu scopul consumului propriu a fost inițiat de senatoarea Victoria Stoiciu (neafiliat) și este susținută de senatorii Daniel Fenechiu (PNL) și Cristian Ghinea (USR).
Ce prevede proiectul de lege inițiat de Victoria Stoiciu
Conform proiectului, deținerea, cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea sau alte activități legate de droguri de risc, atunci când sunt făcute în scopul consumului propriu, ar urma să constituie contravenții, nu infracțiuni.
„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei”, se arată în proiect.
Pentru drogurile de risc, amenda propusă este cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei. În cazul drogurilor de mare risc, amenda ar fi între 1.500 și 3.000 de lei.
Proiectul prevede sancțiuni și pentru introducerea sau scoaterea din țară, respectiv importul sau exportul de droguri pentru consum propriu. În aceste cazuri, amenda ar fi cuprinsă între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru drogurile de mare risc.
Amenzile ar putea fi majorate atunci când faptele sunt comise în anumite locuri, precum școli, spitale, unități militare sau spații în care se desfășoară spectacole. Majorarea ar urma să se aplice și în cazul unor categorii de persoane, între care cadrele medicale sau persoanele care au atribuții de control.
Cum justifică senatoarea Victoria Stoiciu demersul său de dezincriminare a consumului de
Senatoarea Victoria Stoiciu a declarat că legislația actuală pune accentul pe sancționarea consumatorilor, în detrimentul combaterii traficului de droguri.
„În loc să combată crima organizată, statul român s-a concentrat mai ales pe consumatori. Dosarele de droguri au ajuns să reprezinte 77,51% din întreaga activitate a DIICOT, structură creată pentru combaterea criminalității organizate, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal sunt simpli consumatori.
Dezechilibrul se vede cel mai clar în evoluția condamnărilor definitive din ultimul deceniu. Între 2016 și 2025, numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținere pentru consum propriu (art. 4) a crescut de aproape 7 ori - de la 78 la 520. În aceeași perioadă, condamnările pentru trafic de droguri (art. 2) au crescut mult mai lent, cu aproximativ 30% (de la 672 la 873). Cu alte cuvinte, expansiunea aparatului penal s-a îndreptat covârșitor împotriva consumatorilor, nu a traficanților.
Dezechilibrul se vede și în bani: în 2024, pentru fiecare leu alocat programelor de prevenire și asistență a consumatorilor, statul a cheltuit aproximativ 51 de lei pe componenta polițienească a represiunii”, se arată într-un comunicat al senatoarei Stoiciu.
„Ani la rând, România a transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. Cifrele o arată fără echivoc: în zece ani, condamnările consumatorilor au crescut de aproape șapte ori, iar pe cele pe trafic abia dacă le-am mișcat. Am umplut dosarele procurorilor cu tineri prinși cu un gram, în timp ce traficanții adevărați ne scapă printre degete. Consumul nu a scăzut - a crescut. E o politică scumpă, nedreaptă și ineficientă. Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul - la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor”, a mai spus parlamentara.
Amintim că Victoria Stoiciu a demisionat din PSD, la sfârșitul lunii aprilie 2026, după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură depusă contra guvernului Bolojan.