Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș, Facultatea de Litere, Universitatea din București, a vorbit despre programa de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a și a explicat că programa de început de ciclu ar trebui să asigure continuitatea între cicluri, așa cum se întâmplă cu programa de clasa a V-a.
Potrivit acesteia, programa de liceu nu urmează aceeași logică precum gimnaziul, ceea ce creează discontinuitate.
„O programă de început de ciclu cred că trebuie să-și pună problema cum se plasează în continuitate cu ceea ce a fost la gimnaziu. De asemenea, trebuie să-și pună problema dacă o astfel de clasă de început de ciclu nu trebuie să fie o clasă tampon, pentru a face o tranziție mai lină între cicluri, așa cum a fost concepută clasa a V-a. Clasa a V-a prevede competențe, dar și conținuturi care fac o trecere lină față de ceea ce copiii știau din primar sau ce puteau face. Cred că problema pleacă, în primul rând, de aici.
În vreme ce programa de gimnaziu este o programă declarat așezată sub o perspectivă didactică comunicativ-funcțională, această programă de liceu nu mai rămâne în aceeași logică, deci, din punctul meu de vedere, se produce o mică fractură aici. Mi se pare că nu există continuitate cu gimnaziul.
Adică gimnaziul se focalizează pe niște competențe - și aici vreau să fac precizarea pentru că mulți cred că competențele se opun cunoștințelor... Nici vorbă! Competențele absorb cunoștințele, dar le instrumentalizează, fac din ele un element interiorizat al elevului astfel încât el să poată face niște lucruri cu acele cunoștințe, nu doar să le memoreze mecanic, cum se întâmpla acum 100 de ani”, a spus prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș.
Diferența dintre programa de gimnaziu și cea de liceu
Potrivit profesoarei, programa de gimnaziu arată exact care sunt competențele pe care elevii trebuie să le dezvolte, însă programa de liceu pare să fie organizată mai degrabă cronologic decât după logică didactică.
„Programa de gimnaziu viza patru competențe lingvistice - cum înțeleg și cum produc textul scris, cum înțeleg și produc discursul oral, la care se adaugă o competență interculturală și elemente de metacogniție, să reflectez asupra a ceea ce am învățat, să știu să învăț.
Nu spun... Sunt formulate și aici niște competențe... Problema mi se pare că joncțiunea, corelarea între formularea - de altfel validă a unor competențe și în această programă - și conținuturi, aici mi se pare că conținuturile gândite sub principiul cronologic nu susțin neapărat ceea ce se afirmă.
Mi se pare că programa de gimnaziu are ca un principiu ordonator o viziune didactică pe care o întâlnim în multe părți ale lumii, pe când aici avem un principiu care ordonează conținuturile mai ales, nu atât logica didactică”, a spus prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș.
VEZI ȘI: Temele la orele remediale sunt ilegale și inutile. Ce spune un profesor / video
Slăbirea legăturii între competențe și conținuturi
Profesoara atrage atenția că programa slăbește legătura dintre competențe și conținuturi, dar și între studiul limbii și literaturii
„Mi se pare că această mutare slăbește, pe de o parte, legătura dintre formularea competențelor enunțate și conținuturi, adică nu mi-e foarte clar cum le susțin prin acea istorie a literaturii văzută strict cronologic, slăbește, pe de altă parte, legătura dintre studiul literaturii și studiul limbii. Nu e foarte evident în programă cum se face această joncțiune între studiul limbii și studiul literaturii.
Copiii care au căpătat foarte multe cunoștințe de structura limbii în V-VIII, aceste cunoștințe ar fi trebuit actualizate și puse în slujba înțelegerii de text. Nu am văzut în programă actualizarea cunoștințelor despre structura limbii și folosirea lor în interpretarea de text”, a spus prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș, la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV şi Părinţi şi Pitici.
Video: