€ 4.8314
|
$ 4.4445
|
Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

TOTUL despre drepturile românilor după BREXIT. Dan Mihalache, ambasadorul României la Londra: Îi asigur de un lucru!

Scutaru Cristina / 31 ian 2020 / 12:11
Brexit
Brexit

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, îi asigură pe cetăţenii români care trăiesc în Marea Britanie că drepturile lor vor rămâne neschimbate, cel puţin în anul de tranziţie care urmează ieşirii oficiale a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Diplomatul afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că peste 430.000 de români ce doresc să trăiască în Marea Britanie s-au înscris online pentru statutul special necesar, 30% dintre ei aplicând pentru cel de rezident. Marea Britanie părăseşte oficial Uniunea Europeană, vineri, la miezul nopţii - ora Bruxelles-ului, respectiv 23,00 - ora Londrei.

AGERPRES: Domnule ambasador, cu o zi înainte de punctul zero al Brexitului, puteţi spune câţi români s-au înregistrat pentru statutul special, obligatoriu?

Dan Mihalache: Eu aş spune că este o cifră impresionantă. La 31 decembrie anul trecut, erau 437.000 de români, peste aşteptările noastre. Şi probabil că această cifră a crescut şi vom avea rezultatul la sfârşitul lunii ianuarie. În acest ritm, cred că cel puţin 100.000 de români se vor înregistra. Chiar s-ar putea să fie mai mulţi. Cifra este surprinzător de mare.

AGERPRES: Aveţi o estimare cât înseamnă aceasta din comunitatea română din Marea Britanie? Pentru că în Marea Britanie nu se fac estimări privind naţionalitatea.

Dan Mihalache: Am operat cu diverse cifre, nu există o statistică oficială. Marea Britanie este extrem de descentralizată şi atunci este foarte greu să te adresezi unei instituţii care să îţi dea o cifră exactă. Trebuie să facem un fel de încrucişare între diversele cifre, fie că e vorba de fisc, fie că e vorba de Sistemul Naţional de Sănătate. Noi întotdeauna am estimat că cifra românilor este peste jumătate de milion. E posibil însă ca, după finalizarea acestui proces de înregistrare pentru statutul de rezident sau pre-rezident, să constatăm că sunt de fapt mult mai mulţi.

AGERPRES: Aveţi estimări cu privire la cât la sută dintre românii care s-au înregistrat au primit statut de pre-rezident şi cât de rezident (pre-settled şi settled)?

Dan Mihalache: Eu am înţeles că este vorba de un raport între 30 şi 70%, deci 30% ar fi cei care au primit statutul de rezident sau au aplicat pentru statutul de rezident, ceea ce înseamnă că au o vechime de şedere de peste cinci ani pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi 70% statutul de pre-rezident, ceea ce înseamnă că au o vechime mai mică decât această perioadă, urmând ca mai apoi, la împlinirea celor cinci ani să se upgradeze, ca să folosesc din limbajul informatic, la statutul de rezident.

AGERPRES: Românii mai au timp să se înregistreze până la 31 decembrie pentru statutul special. Puteţi să faceţi un calendar?

Dan Mihalache: Calendarul este destul de simplu, anume că pe parcursul acestui an, regimul de circulaţie, dreptul la muncă, dreptul la învăţătură rămân neschimbate. Românii pot în continuare să vină în Marea Britanie, până la 31 decembrie 2020, în aceleaşi condiţii ca şi până acum, urmând ca perioada de înregistrare efectivă să se prelungească până la 30 iunie 2021, urmând ca, probabil după acea dată, să intre sub un regim de imigrare diferit de cel care exista.

AGERPRES: Despre care s-a spus că va fi un regim bazat pe un anumit punctaj. Într-un fel, autorităţile britanice îşi vor alege cei mai buni dintre profesionişti.

Dan Mihalache: Aici există o dezbatere pe această temă. Chiar în aceste zile a fost dat publicităţii un raport al unei comisii de expertiză pe tema regimului de imigraţie şi, de regulă, din experienţa noastră, aceste rapoarte constituie o bază pentru o viitoare legislaţie, dezbaterea fiind în ce măsură criteriile vor fi restrictive. Nu ştiu dacă este vorba de cei mai buni dintre, pentru că nevoia pieţei este destul de diversificată, nevoia de forţă de muncă. N-o să se poată alege doar doctori, ingineri, profesori, asistente ci sigur, piaţa de aici necesită şi alte zone ocupaţionale. Dar până la urmă, vom vedea cum va fi. Unii au considerat că propunerile sunt prea restrictive şi că impun un anumit tip de relaxare, dar probabil că vor fi şi condiţii legate de cunoaşterea limbii, de alte lucruri care ţin de statutul personal al fiecăruia, ceea ce, până la urmă, nu este un lucru rău, poate ne poate feri de o zonă care nu ne face neapărat cinste în Marea Britanie, o zonă de cerşetorie, de concetăţeni de-ai noştri care stăpânesc mai greu limba şi care au mereu nevoie de noi în relaţia cu autorităţile. E mai complicată povestea.

AGERPRES: Această zonă de care vorbeaţi era foarte prezentă în presa britanică acum câţiva ani. Acum, cât de prezentă mai este această zonă?

Dan Mihalache: Au existat şi raţiuni politice, iar presa britanică are şi ea o anumită tendinţă destul de marcantă de tabloidizare şi desigur că este, pe fondul combinării cu interesele politice, mai simplu să prezinţi lucrurile care deranjează publicul britanic, decât să prezinţi lucrurile de succes. Este o foarte mare distanţă între percepţia presei şi percepţia celor cu care discuţi, fie că e vorba de universităţi, în care studenţii români sunt foarte apreciaţi, fie că este vorba de Sistemul Naţional de Sănătate, unde medicii şi asistentele care vin din România sunt foarte apreciaţi, fie că este vorba chiar de zone industriale, fie că e vorba de prestări de servicii, de hoteluri, de restaurante şi uneori eu, mai ales ca reprezentant oficial al statului român, care sunt obligat să am diferite dialoguri cu diverse segmente ale societăţii din Marea Britanie, resimt destul de frustrant această diferenţă între ceea ce uneori se scrie despre imigraţia care vine din România şi ceea ce îmi spun cei care beneficiază de această imigraţie, de serviciile românilor.

AGERPRES: În discuţiile dumneavoastră cu comunitatea de români, după ce a fost votat Brexitul, care aţi simţit că au fost temerile românilor?

Dan Mihalache: Temerile se bazează şi pe o anumită zvonistică. Cum asemenea zvonistică circulă în momentele mai critice, indiferent cât efort de informare am fi făcut noi ca ambasadă, fie sub forma unor reuniuni în diferite zone pe care le ştim mai populate cu români pe tot teritoriul Marii Britanii, consulatele noastre, consulatele noastre onorifice au făcut acest efort. Dar şi autorităţile britanice au investit foarte mult în a explica starea de fapt care se va instaura după Brexit. Temerile privesc, în primul rând, libera circulaţie. Întrebările sunt de genul: 'Dacă ne mai primesc la Dover sau nu ne mai primesc la Dover', 'Dacă mai putem trece graniţa sau nu mai putem trece graniţa', 'Dacă mergem acasă de sărbători, mai putem să ne întoarcem', 'Dacă, atunci când ne întoarcem, avem nevoie de vize'. Este grupa de temeri care priveşte libera circulaţie. Este şi o grupă de temeri care au circulat, care privesc dreptul la muncă. 'Vom fi daţi afară din serviciu sau nu vom fi daţi afară din serviciu', 'Vom fi expulzaţi?' - să zicem zonele extreme sau nu. Eu pot să îi asigur pe toţi concetăţenii noştri că, în condiţiile acestui acord, cel puţin în perioada de tranziţie, situaţia lor în ceea ce priveşte drepturile - dreptul la libera circulaţie, dreptul la muncă, dreptul la asistenţă socială - vor rămâne neschimbate.

AGERPRES: Când vine vorba de studenţii care învaţă în Marea Britanie, au început să înveţe în Marea Britanie sau îşi doresc să înveţe, ce puteţi să le spuneţi? Pentru că ar putea să nimerească între perioada de tranziţie şi perioada de după tranziţie.

Dan Mihalache: Nu, este foarte limpede că în ceea ce îi priveşte pe cei care au intrat în acest sistem până la momentul Brexitului, aceştia îşi vor continua studiile fără niciun fel de schimbare de statut. Probabil, va fi interesant de văzut în ce măsură pe viitor, în încheierea acestei perioade de tranziţie, condiţiile de ordin financiar vor rămâne aceleaşi. Pentru că Marea Britanie era atractivă nu numai prin perspectiva calităţii învăţământului superior mai ales, ci şi prin perspectiva condiţiilor financiare, care erau mai accesibile unor categorii de tineri români care îşi doresc să studieze în străinătate, decât în alte state europene, unde taxele universitare sunt mult mai mari. Existau nişte mecanisme de împrumut şi pentru cineva care provine dintr-o familie fără resurse materiale impresionante, studiul era accesibil în Marea Britanie. Dar cred că va exista o presiune a universităţilor pentru a menţine un sistem destul de atractiv şi flexibil, pentru că universităţile sunt în Marea Britanie o 'industrie' destul de puternică şi o restrângere a numărului de studenţi europeni ar afecta totuşi activitatea acestora. Înainte de interviu, chiar mă uitam la o statistică şi cred că suntem undeva pe primele locuri, primele cinci sau şase locuri dintre ţările est-europene care au studenţi aici - aproximativ 9.700 de studenţi din România.

AGERPRES: În această perioadă a tranziţiei, de fapt, după 31 ianuarie încep negocieri UE - Marea Britanie, dar şi Marea Britanie cu fiecare ţară separat, România ce atuuri are, din perspectiva dumneavoastră?

Dan Mihalache: Acestea sunt componente care vor trebui rezolvate la nivel comunitar, la nivelul Uniunii Europene şi componente de relaţie bilaterală, pentru că România nu poate face abstracţie de calitatea ei de membru al Uniunii Europene. Nu poate, de pildă, să negocieze separat de Uniunea Europeană un alt acord tarifar cu Marea Britanie. De fapt, cheia discuţiei Uniunii Europene cu Marea Britanie este zona de circulaţia mărfurilor, acordurile tarifare care se vor semna. În plan bilateral, rămâne coordonarea noastră, ca un punct forte, în materie de politică externă, în special în ceea ce priveşte vecinătatea estică, Balcanii şi sprijinul pe care Marea Britanie ni-l acordă pentru geopolitica Mării Negre în general şi zona de securitate, apărare, schimb de informaţii, zona care ţine inclusiv de cooperare în materie poliţienească este foarte importantă. Sunt câteva din domeniile, dintre pilonii pe care se sprijină parteneriatul nostru bilateral, care reprezintă un bun câştigat al ultimilor aproape zece ani şi care trebuie să continue. În context, vă spun că ne pregătim şi suntem în procesul de redactare al unui nou document de parteneriat strategic, pentru că ultimul document pe care l-am semnat pleca de la statutul României şi Marii Britanii ca membre ale Uniunii Europene, deci e clar că este nevoie de un text nou care va avea câţiva piloni importanţi: pe de o parte, garanţiile în ceea ce priveşte cetăţenii români, pe de altă parte, continuarea cooperării în domeniile apărării, securităţii, politicii externe, cooperării poliţieneşti. Iar în al treilea rând, aş spune că putem să folosim această oportunitate pentru a deschide zone mai puţin explorate, pentru a amplifica relaţia bilaterală, pe componenta economică, pe componenta de cooperare universitară instituţională, pe componenta de cercetare ştiinţifică, pe componenta culturală.

AGERPRES: Pentru că toată presa internaţională a descris Brexitul ca fiind o despărţire, care pare că e o despărţire oarecum amiabilă, după sesiunea Parlamentului European, puteţi face un exerciţiu de imaginaţie - cu ce rămâne România în inima Marii Britanii şi Marea Britanie în inima României?

Dan Mihalache: Este o întrebare care necesită un pic de imaginaţie. Până la urmă, România a fost un partener strategic important în zona Mării Negre, iar Marea Britanie reprezintă nu doar o destinaţie turistică atractivă, ci şi un spaţiu al oportunităţilor pentru foarte multe familii româneşti.

AGERPRES: Mă gândeam şi la faptul că Prinţul Charles a fost un ambasador al României.

Dan Mihalache: Probabil cel mai bun ambasador al României în Marea Britanie şi al Marii Britanii în România a fost Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles şi implicarea sa în diferite proiecte care ţin de patrimoniul cultural, istoric, românesc. Dincolo de sprijinul pe care Prinţul Charles, dar şi alte organizaţii l-au dat pe zona patrimoniului cultural, istoric şi a conservării mediului, există şi zone pe care poate le cunoaştem mai puţin, cum ar fi sprijinul dat copiilor cu dizabilităţi. Britanicii au început şi au sprijinit foarte mult organizaţii din România. Dau câteva exemple, Hope and Homes for Children, care s-a născut ca proiect în Marea Britanie şi care a contribuit la dezinstituţionalizarea, cum se spune în limbaj foarte tehnic, multora dintre acele cămine odioase de copii, moştenite din perioada comunistă şi transformarea acelor instituţii - mamut în nişte locuri mult mai adecvate pentru a-şi petrece copilăria: case mici, care au fost cumpărate. Să mă refer şi la alte proiecte care au avut succes, cum ar fi medicina paliativă din România, care este o zonă mult mai puţin cunoscută - ceea ce face, de exemplu, Hospice (Casa Speranţei) cu diversele cămine în care cei care îşi trăiesc ultimele zile pot să beneficieze de asistenţa medicală şi spirituală din ţară. 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25